Buletin informativ GRUI

Cea de-a 140-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Doha, 5-10 aprilie 2019)

0

La sesiune au participat delegații parlamentare din 147 de țări, reprezentanți ai adunărilor parlamentare cu statut de membru asociat sau de observator, ai programelor și agențiilor din sistemul ONU, ai altor organizații internaționale, guvernamentale și neguvernamentale. Programul a inclus dezbateri în plenul Adunării, reuniuni ale organelor directoare și specializate, întâlniri ale grupurilor geopolitice, paneluri tematice ș.a.

Din delegația Parlamentului României, condusă de dl senator Ioan Stan, președintele GRUI, au făcut parte: dl senator Mario-Ovidiu Oprea și dna deputat Bianca-Miruna Gavriliță, membri ai Comitetului Director al GRUI, dna senator Silvia-Monica Dinică, dnii senatori Nicolae Marin și Șerban Nicolae și dnii deputați Radu Babuș și Gavrilă Ghilea, membri ai GRUI.

Consiliul Director, la lucrările căruia au participat dnii senatori Ioan Stan și Mario-Ovidiu Oprea și dna deputat Bianca-Miruna Gavriliță, a examinat și, după caz, a aprobat rapoartele de activitate ale președintelui și secretarului general ai UIP; rapoartele organelor specializate ale UIP cu privire la activitățile desfășurate pe parcursul sesiunii; calendarul reuniunilor viitoare ale UIP; rezultatele financiare din 2018.

În cadrul segmentului dedicat celor mai recente reuniuni specializate ale UIP, dna senator Silvia-Monica Dinică a fost invitată să prezinte rezultatele Reuniunii parlamentare cu ocazia Forumului Mondial al Investițiilor 2018 (22 octombrie 2018). Dna senator a arătat că: forumul reprezintă o platformă globală pentru investiții și dezvoltare sub egida UNCTAD; tema ediției de anul trecut s-a intitulat Investițiile în dezvoltarea durabilă; la eveniment au participat peste 6.000 de delegați din 160 de țări; în cadrul reuniunii parlamentare, s-a pus accentul pe finanțarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și, în particular, pe contribuția parlamentarilor la asigurarea resurselor necesare realizării ODD în țările lor, în baza atribuțiilor legislative, de control și bugetare; în acest context, s-a discutat despre exercitarea rolului de leadership pentru mobilizarea resurselor publice în sprijinul ODD, despre investițiile în sectorul privat, ca factor esențial în realizarea ODD, și despre modalitățile de promovare a unor bugete naționale orientate către rezultate, fundamentate pe date concrete și pe nevoile reale ale oamenilor.

Consiliul a validat două declarații ale președintelui UIP, respectiv: Declarația prezidențială privind Înălțimile Golan, care reafirmă atașamentul organizației față de valorile păcii și nerecurgerii la forță în relațiile internaționale; face apel la toate părțile implicate în conflictul din Orientul Mijlociu să se abțină de la orice acțiune unilaterală de natură să exacerbeze situația; solicită o implicare sporită a parlamentarilor în promovarea păcii prin intermediul unui dialog autentic; Declarația prezidențială privind diplomația parlamentară, care subliniază că: diplomația parlamentară, ca element esențial al cooperării internaționale, contribuie, cu o perspectivă parlamentară, la guvernanța mondială și la eforturile de promovare a păcii; sancțiunile politice împotriva parlamentarilor, ca reprezentanți legitimi ai popoarelor, este inacceptabilă; toți membrii parlamentelor care fac parte din UIP trebuie să aibă posibilitatea de a participa, fără restricții sau sancțiuni, la activitățile UIP și la reuniunile celorlalte foruri interparlamentare.

Adunarea s-a reunit în intervalul 7-10 aprilie, sub președinția dlui Ahmed bin Abdullah bin Zaid Al-Mahmoud, președintele Consiliului Consultativ din Statul Qatar.

Tema dezbaterii generale din plenul Adunării s-a intitulat Parlamentele, vectori ai consolidării educației în sprijinul păcii, securității și statului de drept.

În discursul său, dna deputat Bianca-Miruna Gavriliță a subliniat că parlamentele joacă un rol-cheie în societate, ca promotori ai educației și protecției sociale, ai incluziunii și egalității de gen, fiind însă necesară continua adaptare a acestor instituții, pentru a ține pasul cu dezvoltarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor și cu evoluția mijloacelor de comunicare; astfel, principala provocare în adaptarea sistemelor de educație din societățile moderne este decalajul dintre viteza cu care evoluează societățile predominat digitale și cea cu care o propunere legislativă parcurge etapele procedurale pentru a intra în vigoare și ajunge să fie aplicată efectiv; soluția o reprezintă utilizarea cât mai eficientă a tehnologiilor în parlament, astfel încât legiuitorul să fie în măsură să ofere un răspuns rapid la problemele stringente ale societății. Dna deputat s-a referit și la măsurile prin care România a reușit să facă pași importanți pentru transpunerea în întregime a aquis-ul comunitar și pentru combaterea discriminării, inclusiv cea pe criterii de sex. A menționat, totodată, că parlamentul, prin toate acțiunile întreprinse, a avut în vedere necesitățile specifice fiecărei categorii sociale și, în mod special, nevoia de a oferi cât mai multe șanse de reușită noii generații prin educație, ca o condiție fundamentală pentru progresul societății și al lumii în care trăim.

În ultima zi a sesiunii, Adunarea a validat Declarația de la Doha, care sintetizează principalele concluzii ale dezbaterii generale, evidențiind angajamentul membrilor UIP de a-și exercita prerogativele legislative, de control și bugetare pentru a susține Obiectivul 4 al Dezvoltării Durabile-Educație de calitate. Declarația conține recomandări de acțiune parlamentară pentru: asigurarea unui acces echitabil la educație de calitate pentru toți; promovarea unei implicări civice productive prin intermediul Educației pentru cetățenie globală; susținerea educației non-formale; protejarea sistemelor de educație în situații de conflict sau de insecuritate.

Totodată, Adunarea a adoptat:

  • rezoluția Caracterul inadmisibil al folosirii mercenarilor și luptătorilor străini ca mijloace de subminare a păcii, securității internaționale și integrității teritoriale a statelor și de încălcare a drepturilor omului, elaborată de Comisia pentru pace și securitate internațională, care recomandă, între altele: adoptarea de măsuri legislative care să prevină participarea cetățenilor lor la recrutarea, finanțarea, instruirea, protecția sau tranzitul mercenarilor și luptătorilor străini, la încălcări ale drepturilor omului și  dreptului internațional umanitar, la activități de destabilizare a situației dintr-un stat sau de compromitere a integrității teritoriale a statelor, precum și adoptarea legislației necesare pentru pedepsirea acestor acte; mecanisme de reglementare pentru înregistrarea activităților care au ca scop angajarea foștilor militari sau a membrilor activi ai forțelor armate aflați în permisie, în scopul importului de asistență militară; aducerea în fața justiției a tuturor celor care, în cadrul activităților de mercenariat, încalcă drepturile omului și dreptul  internațional umanitar;
  • rezoluția Rolul comerțului echitabil și al investițiilor în realizarea ODD, îndeosebi în ceea ce privește egalitatea economică, infrastructura, industrializarea și inovarea durabile, elaborată de Comisia UIP pentru dezvoltare durabilă, finanțe și comerț, care include un număr important de recomandări propuse de delegația română, referitoare la: participarea întreprinderilor mici și mijlocii în comerțul internațional, diversificarea exporturilor; integrarea consumului și producției durabile și a aspectelor de mediu în politicile și legislația  în materie, dezvoltarea comerțului și investițiilor în domeniul energiei regenerabile. Documentul reafirmă importanța abordării reglementate, transparente, echitabile și nediscriminatorii a comerțului și investițiilor, în spiritul Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, și recomandă, între altele: suținerea Cadrului Integrat Consolidat, care asigură parteneriatul între țările cel mai puțin dezvoltate, agențiile internaționale, donatori și PNUD; finanțarea Ajutorului pentru comerț și utilizarea acestui instrument pentru o dezvoltare reală, efectivă, a țărilor în curs de dezvoltare; includerea, în acordurile comerciale, a standardelor referitoare la conduita responsabilă a întreprinderilor, în special cele privind drepturile lucrătorilor, sănătatea și securitatea la locul de muncă, precum și a standardelor referitoare la protecția mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice; eliminarea subreprezentării femeilor în sectorul economic; revizuirea periodică a acordurilor comerciale și de investiții; dezvoltarea infrastructurii și tehnologiilor digitale în scopul valorificării oportunităților comerciale și de investiții în țările în curs de dezvoltare; asigurarea unor sisteme financiare solide în toate țările, ca premisă importantă pentru asigurarea eficienței și eficacității industrializării, a inovației, și a unor infrastructuri durabile;
  • rezoluția Apel la acțiune internațională urgentă de sprijin pentru Mozambic, Malawi și Zimbabwe, lovite de ciclonul Idai (punct de urgență), prin care membrii UIP își exprimă profunda îngrijorare față de catastrofa umanitară cu care se confruntă cele trei țări care se numără printre cele mai sărace din lume și sunt deja puternic afectate de efectele schimbărilor climatice. Documentul: invită parlamentarii să se asigure că guvernele lor răspund apelurilor ONU, contribuind cu resurse umane și financiare în sprijinul respectivelor state; face apel la comunitatea internațională să investească în programe care asigură o dezvoltare rezilientă la schimbările climatice și mijloace de subzistență pentru populația din zonele cele mai expuse; solicită mobilizarea eforturilor umanitare pentru a sprijini femeile, copiii, persoanele cu handicap și vârstnicii din zonele inundate și fără apă potabilă, acordând o atenție specială grupurilor vulnerabile; face apel la parlamente și guverne să combată încălzirea climatică, să promoveze un mod de viață mai durabil și să facă eforturi sporite pentru realizarea obiectivelor Acordului de la Paris. 

Au fost, de asemenea, aprobate temele și raportorii următoarelor rezoluții care vor fi elaborate de două dintre comisiile permanente, astfel:

– Comisia pentru pace și securitate internațională va examina tema Strategii parlamentare pentru consolidarea păcii și securității în contextul amenințărilor și conflictelor care au drept cauză catastrofele determinate de schimbările climatice (propusă de Germania);

– Comisia pentru dezvoltare durabilă, finanțe și comerț va examina tema Promovarea digitalizării și economiei circulare pentru realizarea ODD, cu precădere consumul și producția responsabile, propusă de delegația română, în colaborare cu cea belgiană. Dna senator Silvia-Monica Dinică a fost desemnată co-raportor pentru această rezoluție, împreună cu alți doi parlamentari din Belgia, respectiv Kenya.

Comisia pentru pace și securitate internațională  s-a reunit sub președinția lui José Ignacio Echaniz (Spania), pentru a dezbate și finaliza redactarea proiectului de rezoluție (co-raportori: Khaled Al Bakkar, Iordania și Borys Tarasyuk, Ucraina) privind folosirea mercenarilor ca mijloc de subminare a păcii și de încălcare a drepturilor omului. La lucrări au participat dl senator Șerban Nicolae și dl deputat Radu Babuș.

La lucrările Comisiei pentru dezvoltare durabilă, finanțe și comerț, prezidate de Veronica Tsitsi Muzenda (Zimbabwe), au participat dna senator Silvia-Monica Dinică, membră a Biroului comisiei, și dl deputat Găvrilă Ghilea.

Participanții au discutat și finalizat proiectul de rezoluție privind rolul comerțului echitabil și al investițiilor în realizarea ODD. Recomandările propuse de GRUI și preluate în rezoluția finală, au vizat, în principal: integrarea consumului și dezvoltării durabile în legislația, politicile și reglementarile referitoare la comerț și investiții; includerea, în politicile comerciale internaționale, a aspectelor referitoare la protecția mediului și schimbările climatice, cu accent pe facilitarea accesului pe piață pentru produsele și serviciile ecologice; identificarea și eliminarea barierelor comerciale și a factorilor care limitează investițiile în energie regenerabilă; susținerea, prin legislație și politici adecvate, a factorilor care favorizează diversificarea exporturilor, aceasta având un rol esențial în transformarea economiilor și realizarea ODD, îndeosebi în țările cel mai puțin dezvoltate; în acest scop, parlamentele trebuie să aibă în atenție dezvoltarea capacităților productive, creșterea ponderii valorii adăugate manufacturiere și diversificarea structurii producției interne, dezvoltarea infrastructurii de transporturi, comunicații și energie, cu precădere energie regenerabilă.

Totodată, Comisia a aprobat în unanimitate reînnoirea mandatului dnei senator Silvia-Monica Dinică în funcția de membru al Biroului comisiei.

La reuniunea Biroului Comisiei pentru dezvoltare durabilă, finanțe și comerț, din ziua de 9 aprilie, dl senator Mario-Ovidiu Oprea a prezentat tema propusă de GRUI pentru viitoarea rezoluție a comisiei – Tranziția către consumul și producția responsabile-rolul parlamentelor în promovarea economiei circulare, modelelor inovative de afaceri și educației pentru dezvoltare durabilă, precizând că:

  • în vederea implementării, după conferința Rio+20, din 2012, a Cadrului decenal al ONU de programe pentru moduri durabile de consum și producție, devenit ulterior parte integrantă a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, majoritatea statelor lumii au adoptat politici și inițiative naționale destinate decuplării creșterii economice de degradarea mediului;
  • progresele în realizarea ODD 12-Un consum și o producție responsabile au fost analizate la ediția 2018 a Forumului politc la nivel înalt al ONU privind dezvoltarea durabilă, ceea ce a permis conturarea unei imagini cuprinzătoare asupra abordărilor naționale, a obstacolelor întâmpinate, a interconexiunilor acestui obiectiv cu celelalte ODD;
  • prioritățile și direcțiile de acțiune identificate de Forum – între care, integrarea principiului consumului și producției durabile în legislația și politicile cu relevanță pentru dezvoltarea durabilă; promovarea responsabilității sociale corporatiste, a achizițiilor de produse și servicii ecologice, a economiei circulare, a educației pentru un consum și o producție responsabile, a unor modele de creștere noi, care includ și criterii din sfera bunăstării umane – confirmă că parlamentele au un rol esențial în implementarea ODD 12.

La recomandarea membrilor Biroului, în propunerea GRUI a fost integrată tema digitalizării, propusă de delegația belgiană.

Cu ocazia schimbului de informații privind activitatea statelor membre în domeniul dezvoltării durabile, dna senator Silvia-Monica Dinică, membră a Biroului: a subliniat preocuparea României, în cadrul mandatului la Președinția Consiliului UE, de consolidare a rolului tinerilor ca vectori ai dezvoltării durabile; a menționat că Senatul României a găzduit recent la București, sub egida aceleiași președinții, sesiunea Adunării Parlamentare Paritare Africa-Caraibe-Pacific – Uniunea Europeană, în cadrul căreia parlamentari din țările participante la Acordul Cotonou și europarlamentari au abordat teme de maximă relevanță în raport cu ODD, precum schimbările climatice, infracțiunile de mediu, accesul la educație, energiile regenerabile; referindu-se la evoluțiile legislative interne, a informat despre adoptarea, de către Parlamentul României, a Legii Muntelui, care are ca scop asigurarea cadrului legal pentru protecția și dezvoltarea durabilă a zonelor muntoase din România, prin valorificarea eficientă a resurselor naturale, asigurarea stabilității populației și păstrarea identiății sale culturale și printr-o dezvoltare economică care respectă mediul și echilibrul ecologic.

Dna deputat Bianca-Miruna Gavriliță și dl senator Nicolae Marin au participat la lucrările Comisiei pentru democrație și drepturile omului, prezidate de Anicet Niyongabo (Burundi) și Arda Gerkens (Olanda), președintele și, respectiv, vicepreședintele comisiei.

Participanții au trecut în revistă progresele realizate de parlamente în aplicarea unor rezoluții recente ale UIP propuse de comisie, referitoare la: democrația în era digitală și amenințările la adresa vieții private și a libertății individuale (2015); folosirea media, inclusiv a rețelelor de socializare, pentru creșterea implicării cetățenilor și consolidarea democrației (2013); libertatea de expresie și dreptul la informare (2009). Programul a inclus și audierea unor experți referitor la acțiunile ce pot fi întreprinse de parlamente în scopul combaterii dezinformării și a știrilor false, fenomen global cu efecte semnificative asupra politicilor naționale.

Totodată, a fost dezbătută tema Realizarea acoperirii universale cu servicii de sănătate până în 2030 – rolul parlamentelor în asigurarea dreptului la sănătate, în pregătirea unei viitoare rezoluții. Membrii comisiei au evidențiat importanța furnizării unor servicii de sănătate centrate pe oameni, inclusiv pentru grupurile marginalizate și vulnerabile; au indicat, ca priorități, sănătatea mamei, a nou-născuților și copiilor și sănătatea mintală, dar și pregătirea pentru gestionarea situațiilor de urgență sanitare și umanitare; au subliniat că acoperirea universală de sănătate este strâns legată de progresele realizate în combaterea sărăciei și a degradării mediului și că presupune solidaritate și cooperare internațională, precum și exercitarea controlului, asumată la nivel național, asupra sistemelor și bugetelor de sănătate.

La reuniunea Comisiei pentru Națiunile Unite, prezidată de Juan Carlos Romero (Argentina), a participat dl senator Mario-Ovidiu Oprea. 

În pregătirea ediției 2019 a Forumului politic la nivel înalt al Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă, comisia a organizat două dezbateri-panel referitoare la implicarea parlamentelor în realizarea ODD și promovarea autonomiei cetățenilor și garantarea incluziunii și egalității (tema centrală a Forumului).

În cadrul primului panel, au fost prezentate rezultatele unui studiu recent al UIP, la care au participat 89 de parlamente (inclusiv Parlamentul României) și care relevă că: numai 50% dintre parlamente au adoptat măsuri pentru instituționalizarea ODD (ex. structuri specializate, mecanisme de coordonare, puncte focale); în 43% din cazuri, problematica ODD a fost integrată în activitatea comisiilor permanente; 42% dintre parlamente au participat în mecanismele consultative naționale privind ODD și 43% au fost implicate în pregătirea Rapoartelor Voluntare Naționale; jumătate din numărul total al parlamentarilor au participat la activități de formare în domeniul ODD; controlul parlamentar contribuie, în numeroase cazuri, la alinierea legislației și bugetelor cu planurile naționale privind ODD; în abordarea problematicii ODD, lipsa datelor rămâne una dintre principalele provocări pentru majoritatea parlamentelor.   

Al doilea panel s-a axat pe implementarea ODD 10 – Reducerea inegalităților și a ODD 16 – Pace, justiție și instituții eficiente. Participanții au subliniat că, deși democrația reprezentativă se bucură de o largă susținere publică, accentuarea inegalităților îi face pe oameni să se îndepărteze de guverne și să fie dezamăgiți de politică. Pentru creșterea oportunităților economice și reducerea inechităților este esențială înlocuirea modelelor economice axate pe creștere per se cu cele care au ca obiectiv bunăstarea umană pentru toți. În acest scop, sunt necesare: investiții substanțiale în bunuri publice precum serviciile de sănătate sau educația; promovarea antreprenoriatului; realizarea egalității de gen în plan economic, politic și social; reducerea decalajelor dintre țări, cu ajutorul cooperării pentru dezvoltare și al unor reguli noi în materie de comerț și investiții.

Forumul Femeilor Parlamentare s-a reunit sub președinția dnei Reem Al Mansoori, membră a Consiliului Consultativ din Qatar. La lucrări au participat femei și bărbați parlamentari din 71 de țări, alături de reprezentanți ai unor organizații internaționale. GRUI a fost reprezentat de dna senator Silvia-Monica Dinică și dna deputat Bianca-Miruna Gavriliță.

În cadrul dezbaterii Egalitatea în muncă au fost evidențiate provocările și obstacolele cu care se confruntă femeile la locul de muncă, dar și măsurile ce pot fi adoptate pentru a le depăși. În acest context, s-a recomandat: combaterea stereotipurilor sexiste, prin educație și activități de sensibilizare la nivelul întregii societăți; asigurarea accesului femeilor în toate sectoarele economiei, inclusiv în funcții de decizie; adoptarea unor politici în domeniul muncii și al securității sociale, care să asigure protecția lucrătoarelor din sectorul informal, inclusiv a femeilor migrante; recunoașterea muncii de îngrijire, neremunerată, prestată, în majoritatea cazurilor, de femei; promovarea femeilor și eliminarea diferențelor de salarizare pe criterii de gen în mediul de afaceri, prin intermediul unor măsuri de discriminare pozitivă.

În intervenția sa, dna senator Silvia-Monica Dinică: s-a referit la prioritățile României în contextul exercitării Președinției Consiliului UE, subliniind că participarea egală a femeilor și bărbaților pe piața muncii reprezintă o condiție pentru realizarea coeziunii la nivelul Uniunii; a prezentat programele naționale și măsurile de ordin bugetar destinate dezvoltării antreprenoriatului feminin și creării de locuri de muncă pentru femei în mediul rural; a subliniat că promovarea egalității de gen în muncă trebuie abordată dintr-o dublă perspectivă – economică și socio-culturală; a evidențiat rolul esențial al parlamentelor în eliminarea stereotipurilor de gen și a barierelor legislative care contribuie la perpetuarea discriminării femeilor și a inegalităților dintre bărbați și femei și a recomandat monitorizarea, de către FFP, a progreselor în materie. Evocând numeroasele cazuri în care lucrătoare migrante în agricultură, provenind din România, au fost obligate să presteze muncă forțată sau au fost exploatate sexual de angajatorii lor în țări din vestul Europei, dna senator și-a exprimat susținerea pentru demersurile OIM vizând adoptarea de noi standarde și instrumente în vederea combaterii violenței la locul de muncă.

La Forumul Tinerilor Parlamentari au participat dna senator Silvia-Monica Dinică, dna deputat Bianca-Miruna Gavriliță și dl deputat Radu Babuș. Reuniunea a fost prezidată de Maureen Osoru (Uganda), președinta Forumului, și Melvin Bouva (Suriname), cel mai tânăr membru al Biroului Forumului.

Participanții au examinat concluziile raportului Participarea tinerilor în parlamentele naționale, publicat în 2018, care arată că tinerii sunt în continuare subreprezentați în forurile legislative (la scară globală, doar 2,2% dintre parlamentari au sub 30 de ani), evidențiind, totuși, faptul că, într-o serie de țări, tineri parlamentari au fost aleși sau numiți în funcții de conducere în parlamentele respective (președinți de camere sau de parlamente, președinți de comisii). Au fost prezentate măsurile adoptate în diferite state pentru creșterea ponderii tinerilor parlamentari, printre care înființarea de consilii ale tinerilor și de academii pentru tinerii lideri și alocarea de fonduri speciale pentru tineri. Totodată, s-a subliniat că reducerea limitei de vârstă necesară pentru a candida este o strategie-cheie pentru implicarea tinerilor în politică.

Cu ocazia dezbaterii privind implicarea tinerilor cetățeni, cu precădere în activitatea parlamentară, participanții au concluzionat că grupurile tinerilor parlamentari reprezintă mecanismele principale de apropiere a tinerilor de parlament și au recomandat utilizarea platformelor de social media și a mesajelor personalizate, în scopul creșterii interacțiunii cu tinerii cetățeni.

Lucrările Asociației Secretarilor Generali de Parlamente, desfășurate în paralel cu sesiunea UIP,  au fost prezidate de Philippe Schwab, secretarul general al Adunării Federale a Elveţiei. Senatul a fost reprezentat la lucrări de dna Izabela Chencian, secretarul general al Senatului, membru al Asociației.

Programul reuniunii a inclus: trei sesiuni de dezbateri generale, cu temele: Serviciile de informare şi documentare din parlamente: studiu comparativ; Evaluarea activităţii parlamentare; Cum să legiferăm mai bine?; comunicări prezentate de membrii Asociaţiei, pe subiecte de actualitate, între care Folosirea noilor tehnologii în parlament – promovarea transparenţei şi eficienţei; Crearea unei platforme digitale de interacţiune în domeniul legislativ între preşedintele ţării, guvern şi parlamentari; Cooperarea regională-beneficii şi perspective; Programe de specializare şi schimb de experiență pentru funcţionarii parlamentari; o conferinţă comună ASGP-UIP cu tema Inovarea în parlamente.

În intervenţiile sale la dezbaterile generale, dna Izabela Chencian a prezentat organizarea şi atribuţiile Serviciului tehnic, studii şi informare legislativă, în cadrul căruia funcționează Biblioteca Senatului şi a subliniat importanţa compartimentului respectiv, ca sursă de informare, de documentare şi de analiză corectă, completă şi solid argumentată pentru toţi senatorii și pentru comisiile de specialitate ale Senatului, precum şi contribuţia sa la fundamentarea şi redactarea propunerilor legislative, sub aspectul tehnicii legislative. A făcut referire la principalele măsuri luate de decidenţii politici români pentru îmbunătăţirea calităţii legislaţiei: adoptarea, prin lege, a normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; implementarea celei de-a doua Strategii naționale privind mai buna reglementare 2014-2020, care prevede măsuri pentru asigurarea celerităţii în realizarea analizelor de impact, creşterea transparenţei activităţilor de legiferare şi a calităţii procesului de consultare cu societatea civilă, perfecţionarea transpunerii în dreptul intern a legislaţiei europene, simplificarea fondului activ al legislaţiei prin sistematizarea şi unificarea legislaţiei cu sprijinul Consiliului Legislativ etc.