Conferința parlamentară internațională privind migrația (Rabat, 6-7 decembrie 2018)

Conferința parlamentară, organizată de UIP în colaborare cu Camera Reprezentanților și Camera Consilierilor din Regatul Maroc, a precedat Conferința interguvernamentală la nivel înalt (Marrakesh, 10-11 decembrie 2018) convocată în vederea adoptării Compactului global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată. În aceeași perioadă, Regatul Maroc a găzduit și cel de-al XI-lea Summit al Forumului Global pentru Migrație și Dezvoltare (Marrakesh, 5-7 decembrie 2018).

Delegația GRUI la reuniunea parlamentară a fost condusă de dl senator Ioan Stan, președintele GRUI, membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor și combaterea corupției și al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală. Din delegație au făcut parte: dl deputat Octavian Petric, membru al Comitetului Director al GRUI, vicepreședinte al Comisiei pentru industrii și servicii; dna deputat Bianca-Miruna Gavriliță, membră a Comitetului Director al GRUI, membră a Comisiei pentru sănătate și familie; dl deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbașa, membru al GRUI, membru al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; dl deputat Ion Tabugan, membru al GRUI, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. 

Programul a inclus sesiuni de dezbateri și paneluri pe următoarele teme: O evaluare a situației migrației la scară globală; Implementarea Compactului global – un ghid pentru parlamentari; Provocări naționale și rolul parlamentarilor; Provocări și implementare la nivel regional; Inițiative de implementare la nivel local.

La sesiunea inaugurală, au luat cuvântul președinții celor două camere ale parlamentului marocan, dnii Habib El Malki, președintele Camerei Reprezentanților, și Hakim Benchamach, președintele Camerei Consilierilor, precum și președinta UIP, dna Gabriela Cuevas Barron.   

Discuțiile au fost lansate prin prezentări tematice realizate de parlamentari și reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile, între care: dl Gennaro Migliore, membru al Camerei Deputaților, Italia; Lord Alfred Dubs, membru al Camerei Lorzilor, Marea Britanie; dl Béla Hovy, șeful Secției Migrații, Departamentul ONU pentru Afaceri Economice și Sociale; dl Patrick Taran, președintele Global Migration Policy Associates; dl Alberto Ares Mateos, directorul Institutului Universitar pentru Studii de Migrație; dna Sonia Parella, cercetător, Universitatea Independentă din Barcelona; dna Jennifer Zuppiroli, consilier, Save the Children, Spania.

Conferința a prilejuit un amplu schimb de opinii privind acțiunile specifice, mecanismele și instrumentele care pot fi utilizate de parlamente pentru transpunerea în practică a angajamentelor care se regăsesc în Compactul global.

Participanții au evidențiat contribuția UIP la definirea, pe parcursul ultimilor doi ani, a unei perspective parlamentare consistente asupra problematicii acestui acord internațional și au evocat prevederile celor mai recente documente politice ale UIP în materie, respectiv Declarația intitulată Consolidarea regimului mondial aplicabil migranților și refugiaților, adoptată în martie 2018, și Rezoluția cu tema Consolidarea cooperării interparlamentare și a guvernanței în domeniul migrației, în perspectiva adoptării Compactului global, adoptată în octombrie 2018.

Rezumatul și concluziile dezbaterilor au fost prezentate de dl José Ignacio Echániz, membru al Camerei Deputaților din Spania, raportorul Conferinței.

În Documentul final, se subliniază, între altele, că:

• migrația a fost influențată întotdeauna de condițiile economice, politice și sociale, de contextele geopolitice și geostrategice; nu are caracter conjunctural, ci reprezintă un fenomen structural, indisolubil legat de actuala ordine mondială;
• migrația a devenit o preocupare globală care își pune amprenta asupra ansamblului relațiilor internaționale; în aceste condiții, prevederile Compactului sunt relevante pentru toate țările și toate popoarele; mesajul principal al Compactului este acela că migrația nu mai poate fi abordată prin politici naționale izolate, ci numai prin strategii coordonate, bazate pe o cooperare internațională intensificată;
• migrația trebuie abordată nu doar din perspectiva securității, deoarece dimensiunea dezvoltării și cea a drepturilor omului sunt la fel de importante; prin urmare, este nevoie de o abordare de ansamblu din partea guvernelor și parlamentelor, care să includă măsuri de consolidare a capacității instituționale (inclusiv cu sprijinul UIP, în cazul parlamentelor) și politici naționale în concordanță cu realitățile economice, politice și de mediu;
• aprobarea Compactului global atrage responsabilități majore pentru parlamente și organizațiile lor internaționale; parlamentele trebuie să se asigure că toate cele 23 de obiective ale Compactului vor fi realizate, ceea ce presupune acțiune legislativă și control parlamentar, evaluarea și urmărirea implementării politicilor naționale în domeniul migrației, dar și schimbarea mentalităților, prin combaterea discursurilor și curentelor xenofobe și rasiste;
• parlamentele trebuie să aibă în atenție în primul rând abordarea cauzelor migrației, prin accelerarea dezvoltării în țările de origine și prin susținerea construcției democratice și instituționale, precum și a coeziunii sociale;
• în scopul unei bune implementări a Compactului, parlamentele trebuie să colaboreze mai strâns, să facă schimburi de informații și bune practici și să dezvolte parteneriate cu toți actorii implicați și interesați, inclusiv cu societatea civilă și organizațiile internaționale;
• diplomația, inclusiv diplomația parlamentară, în plan bi- și multilateral, trebuie să acționeze de urgență pentru rezolvarea pașnică a conflictelor, propunând soluții noi și durabile, bazate pe principiile diversității și pluralității de interese.

Participanții s-au angajat să facă demersuri pentru elaborarea, până la finele lui 2019, a unui plan de acțiune parlamentară privind migrația, având ca repere documentele în materie ale UIP.