Forumul la nivel înalt al ONU privind Dezvoltarea Durabilă și reuniunile asociate (New York, 15-18 iulie 2024)

Deputatul Ioan Cupșa, membru al Comitetului Director al GRUI, și senatorii Laura-Mihaela Moagher și Gheorghiță Mîndruță, membri ai GRUI, au participat la segmentul la nivel înalt al Forumului la nivel înalt al ONU privind Dezvoltarea Durabilă 2024 (HLPF2024), precum și la alte reuniuni organizate în marja acestuia. Cei trei parlamentari au făcut parte din delegația României la HLPF2024, condusă de Ionuț-Sorin Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Din delegație au mai făcut parte László Borbély, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, alți oficiali din partea instituțiilor sus-menționate și diplomați ai Misiunii Permanente a României pe lângă Națiunile Unite. 

Tema HLPF2024 s-a intitulat Consolidarea Agendei 2030 și eradicarea sărăciei în vremuri de crize multiple: furnizarea eficientă de soluții durabile, reziliente și inovative și a fost abordată pe mai multe paliere. Programul segmentului la nivel înalt a inclus dezbaterea generală cu tema De la Summitul Obiectivelor Dezvoltării Durabile la Summitul Viitorului și două sesiuni de dezbateri privind contribuția sistemului multilateral la finanțarea dezvoltării durabile și valorificarea formatelor regionale în sprijinul țărilor afectate de crize.

În intervenția națională, șeful delegației române a subliniat că „trăim în cea mai complexă perioadă din istorie”, adăugând că avem nevoie de instituții orientate către viitor și de o structură de guvernanță globală mai eficientă, care să găsească soluții pentru problemele generațiilor actuale, fără a compromite bunăstarea generațiilor următoare. „Viitorul aparține tinerilor și trebuie să facem eforturi pentru a-i implica mai mult în procesele decizionale globale”. Referitor la Agenda 2030, oficialul român a precizat că țara noastră a atins 62% dintre țintele ODD și a prezentat deja în cadrul HLPF două Rapoarte Naționale Voluntare. Schimbările climatice continuă să reprezinte o preocupare majoră, atât prin prisma consecințelor lor directe, cât și a interacțiunii cu celelalte Obiective. În acest context, România și-a propus să atingă neutralitatea climatică în 2050 și a adoptat recent două noi strategii naționale în domeniu, una privind adaptarea la schimbările climatice, și cealaltă, referitoare la educația pentru mediu și schimbări climatice.

Declarația adoptată de participanții la segmentul ministerial al HLPF2024 evidențiază nevoia urgentă de accelerare a eforturilor pentru implementarea ODD în cei șase ani care au mai rămas până în 2030.

Dimensiunea parlamentară a HLPF2024 a fost asigurată de Uniunea Interparlamentară (UIP) prin organizarea, în ziua de 16 iulie, a unei reuniuni dedicate parlamentarilor membri ai delegațiilor naționale. Lucrările s-au defășurat în prezența președintei UIP, Tulia Ackson, și a secretarului general al UIP, Martin Chungong, care s-au adresat participanților. Programul a constat în două sesiuni tematice: ODD 16 – Investiția în parlamente, ca instituții cheie ale guvernanței și ODD 13 – Consolidarea adaptării și finanțării acțiunilor climatice pentru o lume durabilă și rezilientă.

În intervenția sa din cadrul primei sesiuni, senatorul Gheorghiță Mîndruță a subliniat că România rămâne pe deplin angajată pe calea dezvoltării durabile, într-un context marcat de multiple crize globale și, îndeosebi, de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În continuare, a prezentat câteva dintre măsurile recente adoptate de România în sprijinul ODD 16, între care proiectul de lege privind înființarea unui centru de excelență pentru dezvoltarea durabilă, menit să consolideze capacitatea în domeniu a instituțiilor publice, prin activități de cercetare, pregătire profesională, dialog și schimburi de experiență. Centrul va oferi tuturor actorilor interesați informații și resurse, facilitând astfel implementarea ODD la nivel local, în acord cu strategiile în materie, naționale, europene și globale.

Reprezentantul GRUI a adăugat că extinderea rapidă, în toate sferele vieții sociale, a noilor tehnologii impune adoptarea de legi și politici care să asigure utilizarea acestora în condiții de siguranță, în beneficiul tuturor. În același timp, pentru a fi puternice și eficiente, toate instituțiile, inclusiv parlamentele, trebuie să-și modernizeze și să-și perfecționeze activitatea cu ajutorul noilor tehnologii. “În cele două Camere ale Parlamentului României am implementat recent proiecte de consolidare a capacității administrative bazate pe soluții digitale, scopul principal fiind creșterea transparenței, facilitarea accesului publicului larg la informații și date legislative și o mai bună interacțiune cu cetățenii. Implementarea soluțiilor digitale în administrația publică este o prioritate a Guvernului României. Ne propunem ca, la orizontul anului 2030, 60% dintre cetățeni să interacționeze cu autoritățile publice prin internet. Suntem însă conștienți că digitalizarea instituțională trebuie dublată de o educație digitală cuprinzătoare și de programe de dezvoltare a abilităților digitale pentru toate categoriile de vârstă”.

Senatorul Mîndruță a subliniat că parlamentele trebuie să se doteze cu structuri specializate și cu instrumente și metode de lucru dedicate, care să le permită să țină pasul cu evoluțiile tehnologice și să înțeleagă pe deplin potențialul impact al acestora. “În Parlamentul României am facut pași importanți în această direcție, prin crearea comisiilor permanente pentru știință, inovare și tehnologie, care au rolul de a examina proiectele de acte normative din perspectiva mandatului lor, asigurând, totodată, legatura și dialogul dintre forul legislativ și comunitatea științifică”.

„În concluzie, valorificarea potențialului noilor tehnologii și combaterea posibilelor riscuri generate de acestea trebuie să rămână în centrul acțiunii parlamentare în sprijinul ODD 16”, a precizat reprezentantul GRUI la finalul intervenției.

***

În ziua de 17 iulie, delegația GRUI a participat la evenimentul de lansare a celui de-al doilea Raport mondial al ONU privind stadiul realizarii ODD 16, organizat cu sprijinul Guvernului României. Raportul, intitulat La răscruce: eșec sau succes pentru pace, justiție și instituții puternice, trage un semnal de alarmă privind lipsa generală de progrese în atingerea țintelor ODD 16, îndeosebi cele referitoare la combaterea criminalității organizate, a corupției și a violenței, sub toate formele sale, promovarea statului de drept și a accesului la justiție, asigurarea accesului public la informație și apărarea libertăților fundamentale, precum și dezvoltarea unor instituții eficiente, transparente si responsabile.

În cadrul sesiunii de comentarii și dezbateri pe marginea raportului, deputatul Ioan Cupșa a a subliniat că legea este fundamentul păcii, justiției și al unor instituții puternice și eficiente. Ceea ce numim „stat de drept” sau „domnia legii” reprezintă un factor indispensabil pentru realizarea ODD 16. „Avem nevoie de legi solide, de calitate, iar parlamentelor le revine, într-adevăr, obligația de a le elabora. Dar a avea legi bune nu este suficient; legile trebuie respectate și aplicate în integralitate, iar consecințele încălcării lor, imediate, implacabile și inevitabile, trebuie cunoscute de toată lumea”, a subliniat reprezentantul GRUI.

În discursul de la finalul reuniunii, care a marcat lansarea oficială a raportului, Amina Mohammed, secretar general adjunct al ONU, a reierat fatul că ODD16 are o importanță crucială pentru realizarea tuturor celorlalte Obiective ale Dezvoltării Durabile. „Acest nou raport este un apel la acțiune. Trebuie sa intensificăm de urgență eforturile pentru edificarea unor societăți pașnice, juste, reziliente și incluzive, care nu lasă pe nimeni în urmă”.