Cea de-a 148-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Geneva, 22-27 martie 2024)

Sesiunea de primăvară a UIP a înregistrat un număr record de 1500 de participanți, între care parlamentari și secretari generali de parlamente din 144 de țări, inclusiv 51 de președinți de parlamente și camere parlamentare, reprezentanți ai organizațiilor parlamentare internaționale, ai ONU și ai altor organizații și instituții internaționale, experți, membri ai corpului diplomatic, ai societății civile și ai mass-media.

Din delegația GRUI, condusă de senatoarea Silvia-Monica Dinică, vicepreședintă a GRUI, au făcut parte: deputații Mara-Daniela Calista și Zakarias Zoltán, membri ai Biroului Executiv al GRUI; senatorii Ion Marcel Vela și Sorin-Cristian Mateescu, membri ai Comitetului Director al GRUI; senatorul Ionel-Dănuț Cristescu și deputații Marian-Iulian Rasaliu și Claudiu-Augustin Ilișanu, membri ai GRUI.

În cadrul dezbaterii generale cu tema Diplomația parlamentară: construirea de punți în sprijinul păcii și înțelegerii, participanții au evidențiat importanța cooperării interparlamentare în actualul context internațional marcat de peste 50 de conflicte în curs la nivel global.

În intervenția sa, senatoarea Silvia-Monica Dinică a subliniat că rolul esențial al parlamentelor în prevenirea conflictelor este recunoscut și confirmat nu doar în sfera parlamentară, ci și de către ONU, prin rezoluțiile Adunării Generale privind cooperarea dintre Națiunile Unite, parlamentele naționale și UIP. Acest rol constă în abordarea cauzelor profunde ale conflictelor, a inechităților și injustiției, în integrarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile în legislația și politicile sectoriale, dar și în promovarea dialogului și cooperării internaționale. Vicepreședinta GRUI a evidențiat implicarea activă a parlamentarilor români în diferitele formate de cooperare bilaterală, regională și multilaterală, menționând că România va găzdui în curând sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, la care parlamentari din peste 50 de țări de pe trei continente vor dezbate subiecte de interes major pentru securitatea spațiului transatlantic. A adăugat că diplomația parlamentară facilitează schimbul de informații și experiență între forurile legislative, ajutându-le să monitorizeze mai eficient activitatea guvernului în domeniul politicii externe și transpunerea în practică a acordurilor internaționale, să reprezinte mai bine interesele cetățenilor și, astfel, să combată cauzele profunde ale conflictelor. „Diversitatea crizelor și conflictelor cu care ne confruntăm ne obligă să apelăm la noi formate de cooperare care sunt necesare, dar pe care nu ni le-am fi dorit, precum Platforma Crimeea și dimensiunea sa parlamentară sau grupurile de sprijin pentru Ucraina din Adunările Parlamentare ale NATO și OSCE și grupul special înființat de UIP ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Din păcate, parlamentele continuă să aloce timp și resurse importante pentru a aborda conflictele și consecințele acestora, când, de fapt, potențialul diplomației parlamentare ar trebui valorificat integral pentru promovarea dezvoltării durabile la scară globală, pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, abordarea amenințărilor asociate noilor tehnologii, combaterea schimbărilor climatice și păstrarea integrității planetei pentru generațiile care vor veni”. Vicepreședinta GRUI a subliniat că diplomația parlamentară este în beneficiul cetățenilor doar atunci când susține și promovează principiile și valorile pe care se fundamentează democrația, statul de drept și drepturile omului și a reiterat angajamentul Parlamentului României de a coopera cu parlamente din întreaga lume pentru apărarea acestor principii și valori care reprezintă pilonii unei păci durabile.

Declarația de la Geneva, adoptată la finalul sesiunii, sintetizează principalele recomandări și concluzii ale dezbaterii generale. Adunarea a adoptat și două rezoluții privind Impactul social și umanitar al sistemelor de arme autonome și al inteligenței artificiale (elaborată de Comisia UIP pentru pace și securitate internațională) și Parteneriate pentru acțiune climatică; promovarea accesului la energie verde la prețuri accesibile și încurajarea inovației, responsabilității și echității (elaborată de Comisia UIP pentru dezvoltare durabilă). Totodată, în plenul Adunării a fost prezentată Declarația conducerii UIP privind situația din Fâșia Gaza.

Consiliul Director a examinat rapoartele de activitate ale președintelui, Comitetului Executiv și secretarului general ai UIP și a aprobat acordarea statutului de observator la UIP pentru Organizația pentru legislația internațională în domeniul dezvoltării (IDLO) și Conferința permanentă a partidelor politice din America Latină și Caraibi (COPPAL). La propunerea Comitetului UIP pentru drepturile omului ale parlamentarilor, Consiliul a adoptat decizii referitoare la 268 de parlamentari din 14 țări, ale căror drepturi au fost încălcate.

Comisia UIP pentru democrație și drepturile omului a organizat două dezbateri privind impactul inteligenței artificiale asupra democrației, drepturilor omului și statului de drept și, respectiv, ameliorarea condițiilor de viață ale persoanelor cu handicap, inclusiv accesul la educație și locuri de muncă, iar Comisia UIP pentru Națiunile Unite a discutat despre rolul și activitatea Biroului ONU pentru tineri și a adoptat o moțiune referitoare la reforma Consiliului de Securitate al ONU.

Forumul femeilor parlamentare a examinat, din perspectiva egalității între femei și bărbați, proiectul de rezoluție privind Impactul social și umanitar al sistemelor de arme autonome și al inteligenței artificiale. Programul a inclus și o dezbatere cu tema Femeile, pacea și securitatea, în cadrul căreia senatoarea Silvia-Monica Dinică a prezentat obiectivele strategiei naționale a României în domeniu.  Vicepreședinta GRUI a menționat că femeile din România care participă la misiunile internaționale ale ONU, NATO, OSCE și UE au o contribuție majoră în înțelegerea nevoilor și provocărilor cu care se confruntă comunitățile locale. „Experiența noastră confirmă că participarea deplină și egală și leadership-ul femeilor pe parcursul întregului ciclu al conflictelor, inclusiv protecția și prevenția, guvernarea pe principii democratice și redresarea post-conflict, sunt de neînlocuit”. Senatoarea Dinică a amintit că România a exercitat, în 2023, co-președinția Rețelei globale a punctelor focale naționale pentru Femei, pace și securitate, mandat care s-a bucurat de un sprijin substanțial din partea parlamentului. „Pornind de la experiența noastră, recomandăm o cât mai strânsă interacțiune a femeilor parlamentare și a comisiilor parlamentare de resort cu punctele focale naționale pentru Femei, pace și securitate, în scopul promovării Agendei FPS. Iar în țările în care nu există încă puncte focale, parlamentele pot avea în vedere promovarea acestora”, a subliniat reprezentanta GRUI.

Forumul tinerilor parlamentari au examinat, din perspectiva tinerilor, tema generală a Adunării  și temele proiectelor de rezoluție ale comisiilor pentru pace și securitate internațională și dezvoltare durabilă. Pe agendă a figurat și o sesiune de întrebări și răspunsuri privind campania UIP ”Spun DA tinerilor în parlament!”.

Grupul de lucru pentru știință și tehnologie a trecut în revistă progresele înregistrate în elaborarea Cartei UIP privind etica în știință și tehnologie și a decis ca proiectul preliminar al Cartei să fie distribuit membrilor UIP, spre consultare, și, într-o etapă ulterioară, să fie transmis UNESCO și altor structuri ale ONU cu competențe în domeniu.

Senatoarea Silvia-Monica Dinică, membră a Grupului, a avut mai multe intervenții în care a prezentat obiectivele, mandatul și prioritățile Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie a Senatului, pe care o prezidează. La solicitarea membrilor Grupului, a oferit detalii și exemple privind colaborarea cu reprezentanții comunității științifice și rezultatele concrete în plan legislativ, locul și rolul comisiei în ansamblul structurilor specializate ale parlamentului și modul de interacțiune cu celelalte comisii permanente.

***

Deputatul Zakarias Zoltán a participat la masa rotundă cu tema De la Luanda la Summit-ul viitorului ONU: abordarea amenințărilor strategice și existențiale prin securitate comună și stat de drept, ocazie cu care a precizat că România este un susținător puternic al Curții Internaționale de Justiție (CIJ), ca garant al supremației legii în relațiile internaționale. Totodată a menționat, cu titlu de exemplu, soluționarea, în anul 2019, a cererii privind delimitarea spațiilor maritime ale României și Ucrainei în Marea Neagră, cauză sesizată de România, și a făcut apel la state să accepte jurisdicția Curții, în scopul promovării stabilității prin aplicarea legii, în climatul actual extrem de volatil.

***

Deputata Mara-Daniela Calista a avut o intervenție la dezbaterea paritară Eliminarea discriminării, transformarea pierderilor economice în câștiguri, prilej cu care a amintit că procentul femeilor parlamentare este redus (26,9%) și a pledat pentru o reprezentare corectă a femeilor în legislativ și în funcțiile de decizie. De asemenea, a adresat tuturor femeilor parlamentare apelul de a lua decizii prin care femeile să beneficieze de un echilibru între viața de familie și cea profesională, să fie independente financiar și să se poată implica în societate. „Am lucrat intens în Parlamentul României pentru a adopta mai multe legi menite să reducă disparitățile dintre bărbați și femei și să combată violența împotriva femeilor, pentru a oferi șanse reale tuturor femeilor să avanseze în carieră, reușind să echilibreze viața de familie cu cea personală. Am încurajat parteneriatul egal dintre soți, iar în prezent ne străduim să introducem cotele de gen pentru a facilita accesul femeilor în politică. Am încredere că vom primi și pe viitor susținerea necesară pentru a corecta aceste dezechilibre”.

***

Programul sesiunii UIP a mai inclus mese rotunde, ateliere și dezbateri dedicate unor teme precum: crizele multilateralismului – cauze și posibile soluții; consolidarea legislației în domeniul climatic; dialogul interconfesional; securitatea umană; Inteligența Artificială; protejarea drepturilor minorităților prin legislație; sănătatea în situații de criză.