Conferința parlamentară privind dialogul interconfesional (Marrakesh, 13-15 iunie 2023)

Conferința, cu tema Colaborare pentru viitorul nostru comun, a fost organizată de Uniunea Interparlamentară (UIP) și Parlamentul Regatului Maroc, cu sprijinul Alianței Civilizațiilor a Națiunilor Unite, al organizației Religii pentru pace și al Ligii teologilor Mohammadia.

Desfășurat sub înaltul patronaj al M.S. Regele Mohammed al VI-lea, evenimentul a reunit peste 700 de participanți – delegații parlamentare din 70 de țări și lideri religioși, alături de reprezentanți ai societății civile și experți internaționali, și a reprezentat o premieră pentru diplomația parlamentară în plan multilateral, prin prisma obiectivelor, tematicii și a formatului de lucru.

Parlamentul României a fost reprezentat de senatoarea Silvia-Monica Dinică, vicepreședintă a GRUI.

Pe parcursul celor trei zile de dezbateri au fost examinate principalele provocări care stau în calea coexistenței durabile a diferitelor religii și au fost identificate acțiuni pe care parlamentarii, prin dialog și cooperare cu liderii religioși și cu alți actori relevanți, le pot întreprinde pentru dezvoltarea unor societăți pașnice și incluzive.

În discursul susținut la dezbaterea generală cu tema Parlamente și lideri religioși: promovarea dialogului și colaborarea pentru viitorul nostru comun, senatoarea Silvia-Monica Dinică a subliniat că diversitatea etnică și religioasă reprezintă o trăsătură definitorie a României și că, pentru statul român, consolidarea identității confesionale, etnice, lingvistice și culturale a comunităților religioase prezente pe teritoriul său constituie o preocupare constantă. “De-a lungul istoriei, am dobândit, ca societate, capacitatea de a îmbrățișa, de a respecta și de a valorifica tradițiile diferitelor comunități religioase”, a arătat vicepreședinta GRUI. În continuare, a menționat prevederile constituționale care garantează libertatea gândirii, a opiniilor și a credințelor religioase, precum și dispozițiile legislative privind neutralitatea statului în raport cu credințele religioase și autonomia cultelor. Prezența, în Parlamentul României, a minorităților naționale, pe locuri rezervate, asigură o reprezentativitate sporită a forului legislativ nu doar din punct de vedere etnic, ci și religios. Vicepreședinta GRUI s-a referit și la activitatea comisiilor parlamentare cu atribuții legate de libertatea religioasă și relația stat-culte, la rolul Grupului ecumenic de rugăciune din forul legislativ român, precum și la obiectivele Secretariatului de stat pentru culte. În acest context, a precizat că Barometrul vieții religioase din România, instrument sociologic dezvoltat de Secretariat în colaborare cu Academia Română, oferă date și informații importante pentru fundamentarea politicilor publice și a legislației în domeniu.

Senatoarea Dinică a subliniat că apărarea libertății religioase,  implicarea actorilor religioși în eforturile care au ca scop depășirea actualelor provocări, precum și valorificarea diversității de tradiții și credințe existente într-o societate au un rol esențial în asigurarea păcii și bunăstării tuturor oamenilor. „Lumea noastră se definește prin multiculturalism și pluralism religios. Trebuie să ne asigurăm că această realitate își găsește expresia cuvenită în acțiunile noastre la nivel național și internațional, în răspunsurile noastre la multiplele crize, în strategiile și planurile noastre și în modul în care ne imaginăm viitorul nostru comun”.     

La invitația organizatorilor, reprezentanta GRUI a participat, în calitate de vorbitor principal, la panelul privind relația dintre statul de drept și libertatea religioasă, în cadrul căruia au fost prezentate bune practici de cooperare între forurile legislative și actorii religioși, cu impact pozitiv în promovarea statului de drept și a drepturilor omului și în construirea unor societăți juste și coezive. Cu această ocazie, a făcut o prezentare generală a situației cultelor religioase din România și a principiilor care definesc statutul lor în societate și relația cu autoritățile publice. A prezentat, de asemenea, principalele repere ale contribuției Parlamentului României la asigurarea cadrului legal și instituțional în măsură să susțină pluralismul religios și exercitarea liberă a credinței de către toți cetățenii și a oferit un exemplu recent de colaborare fructuoasă a comisiilor de specialitate cu reprezentanții cultelor religioase din România, pe parcursul examinării, în parlament, a proiectelor legilor educației. 

Dezbaterile din cadrul panelului au evidențiat faptul că dialogul intra- și interconfesional trebuie înțeles ca un exercițiu al egalilor, în care pot coexista mai multe adevăruri și în care libertatea religioasă a unei persoane se termină acolo unde începe libertatea alteia. Participanții au recomandat UIP să analizeze posibilitatea dezvoltării unui set de instrumente de autoevaluare, care să permită parlamentelor să-și măsoare sensibilitatea religioasă, precum și a unei legislații-model care să ofere parlamentelor repere în ceea ce privește consolidarea statului de drept și garantarea libertății religioase pentru toți membrii societății. 

La finalul conferinței, a fost adoptat Comunicatul de la Marrakesh, document care evidențiază importanța dialogului interconfesional și a colaborării dintre parlamentari și liderii religioși în abordarea provocărilor majore ale lumii contemporane.