Buletin informativ GRUI

Reuniunea parlamentară, cu tema generală Abordări legislative pentru un spațiu digital centrat pe utilizator a avut pe agendă următoarele subiecte: dreptul la viață privată și utilizările legitime ale datelor personale; echilibrul dintre libertatea de exprimare și combaterea conținutului ilegal din mediul on line – rolul platformelor de Internet; guvernanța Inteligenței Artificiale: procese decizionale automatizate și abordări centrate pe om.

Evenimentul a fost precedat de sesiunea la nivel înalt a Forumului pentru Guvernanța Internetului  IGF, constând într-o suită de dezbateri-panel pe teme precum: redresarea economică globală; orașe conectate, ecologice și incluzive; valori durabile și societăți incluzive – rolul platformelor digitale; promovarea inovației, a oportunităților investiționale și a responsabilității sociale a întreprinderilor; viitorul pieței muncii.

 

Delegația GRUI la aceste evenimente a fost formată din senatorii Vasilică Potecă, membru al Comitetului Director al GRUI, secretar al Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, membru al Comisiilor economică, industrii și servicii și pentru administrație publică, Sorin-Cristian Mateescu, membru al Comitetului Director al GRUI, vicepreședinte al Comisiei pentru constituționalitate, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Maricel Popa, membru al GRUI, secretar al Comisiei pentru administrație publică, membru al Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, și deputatul Adrian-Miroslav Merka, secretar al Biroului Executiv al GRUI, membru al Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci și pentru tineret și sport.

Cea de-a treia sesiune parlamentară, cu tema guvernanței Inteligenței Artificiale, a fost moderată de deputatul Ioan-Sabin Sărmaş, preşedintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaților, preşedinte desemnat al celei de-a 21-a ediții a Conferinţei Plenipotenţiarilor a Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (București, Palatul Parlamentului, 26 septembrie-14 octombrie 2022).

***

Participanții la sesiunea la nivel înalt a IGF (6 decembrie) au subliniat, printre altele, că: pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea adoptării de măsuri concertate pentru redresarea economiei globale și deblocarea factorilor de creștere, atât în ​​țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare; țările au acum șansa de a valorifica redresarea economică ca o oportunitate pentru dezvoltarea durabilă și incluzivă, prin investiții în tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și punerea acestora la dispoziția tuturor segmentelor populației; în același timp, trebuie să se acorde prioritate maximă reducerii decalajului digital, care riscă să devină noua față a inegalității globale; valorificarea resurselor generate de parteneriatele între diferiții actori în domeniu poate contribui la dezvoltarea infrastructurii digitale și la consolidarea capacităților în țările în curs de dezvoltare; pe fondul creșterii continue a populației care trăiește în zone urbane, este imperios necesară valorificarea soluțiilor digitale pentru îmbunătățirea furnizării de servicii publice în materie de infrastructură, transport și siguranță în trafic, sănătate, ordine publică, gestionarea situațiilor de urgență etc.; există un consens larg cu privire la impactul tehnologiilor digitale asupra exercitării drepturilor omului, în special în ceea ce privește asigurarea resurselor informaționale deschise în scopul educației și al sănătății, respectarea vieții private și a protecției datelor cu caracter personal și promovarea libertății de exprimare într-o lume din ce în ce mai digitală; tehnologiile emergente au deja un impact pe piața mondială a muncii, însă multe dintre aplicațiile lor practice, dar și anumite riscuri, nu au fost încă identificate; în aceste condiții, atragerea talentelor și păstrarea angajaților care au capacitatea de a face față evoluțiilor tehnologice au o importanță strategică; viitorul pieței muncii va fi marcat de o cerere tot mai mare de profesioniști TIC, de creșterea ponderii sarcinilor mai creative și mai complexe și de tranziția de la relații de muncă stabile la angajare independentă, flexibilă sau pe cont propriu.

***

În cadrul reuniunii parlamentare (7-8 decembrie), participanții au discutat, din perspectiva rolului și responsabilității forurilor legislative, despre provocările actuale în materie de guvernanță a Internetului.

Pornind de la prezentările tematice realizate de membri ai parlamentelor din Bahrein, Canada, Gambia, Olanda, Panama, Polonia și ai Parlamentului European, de experți ai Consiliului Europei, Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, UNDESA, UNESCO, OCDE și de reprezentanți ai sectorului privat, parlamentarii au încercat să răspundă mai multor întrebări: Cum putem beneficia de servicii digitale de calitate fără a prejudicia dreptul la viață privată și imperativul protecției datelor personale? Cum putem garanta libertatea de exprimare, diversitatea și schimbul de opinii, combătând, în același timp, dezinformarea și abuzurile online? Cum putem maximiza beneficiile Inteligenței Artificiale (IA), limitând totodată riscurile asociate utilizării IA, în general, și impactul pe care procesele decizionale bazate pe IA îl pot avea asupra respectării drepturilor omului, în special? Cum putem găsi echilibrul între diferitele drepturi și interese atunci când legiferăm împotriva conținutului dăunător sau pentru protejarea drepturilor de autor? Cum putem elabora reglementări privind potențialele riscuri ale tehnologiilor avansate fără a afecta în mod nejustificat inovarea? Cum putem reduce la minimum riscul ca legislația adoptată la nivel național și regional să afecteze natura globală, interoperabilă și nefragmentată a Internetului?

Principalele recomandări evidențiate pe parcursul dezbaterilor parlamentare au fost sintetizate în Documentul final al reuniunii.