Cea de-a 143-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Madrid, 26-30 noiembrie 2021)
La sesiunea de toamnă au fost prezenți peste 1.000 de delegați (inclusiv 44 de președinți de parlamente) din 117 țări membre ale UIP. 38,6% dintre parlamentarii participanți au fost femei, un procent record care confirmă angajamentul de decenii al UIP în promovarea egalității de gen și a reprezentării femeilor în politică. Totodată, aproximativ 25% dintre parlamentarii prezenți la Adunare au avut vârsta sub 45 de ani, rezultat al demersurilor UIP privind participarea politică a tinerilor și susținerea tinerilor parlamentari.
Din delegația parlamentară română, condusă de senatorul Ioan Stan, președintele GRUI, au făcut parte: senatoarea Silvia-Monica Dinică, vicepreședintă a GRUI, deputații Cristina-Elena Dinu și Daniel Florea, membri ai Comitetului Director al GRUI, și senatoarea Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher, membră a GRUI.
La ceremonia inaugurală s-au adresat participanților Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, președinta Comunității Madrid, Isabel Diaz Ayuso, președinții celor două Camere ale legislativului spaniol, Ander Gil García, președintele Senatului, și Meritxell Batet, președinta Congresului Deputaților, și președintele UIP, Duarte Pacheco. Au transmis mesaje video secretarul general al ONU, António Guterres, și președintele Adunării generale a ONU, Abdulla Shahid.
În intervenția sa la dezbaterea generală cu tema Provocări contemporane la adresa democrației – depășirea diviziunilor și creșterea coeziunii deputatul Daniel Florea a tras un semnal de alarmă cu privire la răspândirea, peste tot în lume, a xenofobiei, rasismului și urii.
Reprezentantul GRUI a precizat că, pe perioada pandemiei, vocea oamenilor s-a făcut auzită mai puțin în manifestările sale fizice, dar a devenit deosebit de puternică în mediul online. Obligată să renunțe la unele dintre subiectele predilecte și la unele formate de dezbatere, societatea civilă și-a asumat un rol important în promovarea și monitorizarea respectării drepturilor omului în timpul pandemiei, precum și în organizarea și reorganizarea participării la viața socială, prin consultări publice și implicare în procesele decizionale.
În continuare, a evocat câteva dintre acțiunile întreprinse de parlamentarii români împotriva rasismului, xenofobiei și urii, precum aderarea la Alianța Parlamentară Fără ură a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. „Ca parlamente democratice, trebuie să dovedim în primul rând că suntem transparenți, deschiși publicului și accesibili”, a subliniat parlamentarul român. În încheiere, deputatul Florea a pledat pentru solidaritate între state și pentru un angajament parlamentar puternic, în scopul combaterii tuturor provocărilor la adresa democrației, subliniind că „opusul urii este solidaritatea”.
Principalele concluzii ale dezbaterii generale din plenul Adunării UIP se regăsesc în Declarația de la Madrid, adoptată la finalul sesiunii. Adunarea a adoptat, de asemenea, rezoluția Legislația la nivel mondial pentru combaterea abuzului sexual și exploatării online a copiilor și rezoluția Mobilizare parlamentară la nivel global pentru asigurarea accesului echitabil la vaccinuri în lupta împotriva COVID-19 (punct de urgență).
Consiliul Director a aprobat noua Strategie a UIP 2022-2026, reflectând reorientarea UIP către domeniile în care organizația poate avea cel mai mare impact și în care este nevoie urgentă de acțiune parlamentară: schimbări climatice, democrație, drepturile omului și egalitate de gen, pace și securitate și dezvoltare durabilă. Noua strategie nu se limitează exclusiv la parlamente, ci are în vedere ecosistemele parlamentare, incluzând toți partenerii care contribuie la consolidarea democrației.
Totodată, a fost aprobată acordarea statutului de membru asociat al UIP pentru Parlamentul Pan-African și acordarea statutului de observator pentru Forumul parlamentar pentru arme de calibru mic și armament ușor, Rețeaua parlamentară internațională pentru educație, Comitetul interparlamentar Sahel-G5, Ordinul Suveran de Malta.
Consiliul și-a exprimat îngrijorarea față de situația drepturilor omului din Afganistan, a făcut apel la eforturi suplimentare pentru protecția femeilor, în special a femeilor parlamentare și a familiilor acestora, și a propus deschiderea de coridoare umanitare și organizarea unei misiuni a UIP în în această țară, atunci când condițiile o vor permite.
La propunerea Comitetului UIP pentru drepturile omului ale parlamentarilor, Consiliul a adoptat 12 decizii referitoare la 289 de parlamentari din 13 țări, ale căror drepturi au fost încălcate.
Cu ocazia dezbaterii rapoartelor de activitate ale membrilor UIP pentru anii 2020 și 2021, care includ exemple de bune practici și măsuri adoptate în scopul transpunerii în practică a rezoluțiilor UIP, au fost evidențiate și inițiativele, programele și activității legislative ale Parlamentului României în domenii precum dezarmarea, securitatea regională, drepturile omului, drepturile copilului, protecția mediului, tranziția energetică, accesul la servicii de sănătate și participarea tinerilor la procesele democratice.
Membrii Comisiei pentru pace și securitate internațională au discutat despre Regândirea și reformularea abordării proceselor de pace în vederea promovării unei păci durabile, în pregătirea unei viitoare rezoluții. Agenda a inclus și dezbateri pe tema Rolul parlamentului în abordarea riscurilor determinate de diversiunea transferurilor de arme.
În cadrul Comisiei pentru dezvoltare durabilă a avut loc un schimb de opinii privind Valorificarea tehnologiilor informației și comunicării ca forță motrice în sectorul educației, îndeosebi în perioada de pandemie, temă a rezoluției care va fi elaborată pentru următoarea sesiune a UIP.
Senatoarea Silvia-Monica Dinică a prezentat principalele măsuri luate de autoritățile române pentru gestionarea impactului și costurilor economice și sociale ale trecerii la învățământul online în perioada pandemiei. Totodată, a arătat că, pentru ca digitalizarea educației să însemne dezvoltare și progres pentru toți, sunt necesare investiții substanțiale în infrastructură și echipamente TIC, în formarea cadrelor didactice și a elevilor, în crearea de conținut educațional digital, în dezvoltarea competențelor digitale ale tuturor cetățenilor și în protejarea lor împotriva abuzurilor, violenței și dezinformării în mediul online. Mai mult, fetele și femeile trebuie încurajate să studieze și să profeseze în domeniile STEM, a subliniat reprezentanta GRUI.
Lucrările au continuat cu dezbaterea intitulată Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor naturale: rolul parlamentelor în asigurarea accesului incluziv la resursele de apă, temă propusă de România.
În cadrul schimbului de informații, senatoarea Dinică a subliniat că accesul la apă potabilă și salubrizare sunt drepturi fundamentale ale omului și s-a referit la principalele acțiuni întreprinse de România pentru implementarea celui de-al șaselea Obiectiv al Dezvoltării Durabile – Apă curată și accesibilă tuturor. În contextul demersurilor Uniunii Europene pentru realizarea obiectivelor climatice, România urmărește, cu prioritate, reducerea vulnerabilității sectorului agricol, îmbunătățirea managementului resurselor de apă și dezvoltarea politicilor de reducere a riscului de dezastre, prin implementarea unor soluții bazate pe natură. În ceea ce privește răspunsul național la eforturile globale de gestionare durabilă a resurselor de apă, 10% din bugetul alocat în 2020 de România pentru asistență umanitară și cooperare internațională pentru dezvoltare a fost dedicat finanțării unor proiecte pentru asigurarea securității resurselor de apă și conservarea biodiversității în state insulare în curs de dezvoltare, a arătat vicepreședinta GRUI.
Comisia pentru democrație și drepturile omului a dezbătut și finalizat rezoluția cu tema Legislația la nivel mondial pentru combaterea abuzului sexual și exploatării online a copiilor.
În intervenția sa, deputatul Daniel Florea a precizat că restricțiile privind călătoriile și alte măsuri adoptate în timpul pandemiei au împiedicat agresorii să se deplaseze, aceștia concentrându-și astfel atenția asupra schimbului de materiale online. El a subliniat că trebuie acordată o atenție deosebită dezvoltării unei legislații eficiente, care să țină seama, pe de o parte, de situația existentă la nivelul sistemelor juridice naționale şi de legile naționale care sunt complexe, și, pe de altă parte, de obligațiile asumate la nivel regional şi internațional. Atât la nivel național, cât și european, există numeroase inițiative în dezbatere. „În România, de exemplu, sistemul de protecție a drepturilor copilului se bazează pe mai multe acte normative care conțin reglementări specifice legate de promovarea şi protecția drepturilor copilului, inclusiv în domeniul violenței cibernetice sau al traficului de copii”. La nivelul UE a fost propusă o nouă strategie pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor, pentru perioada 2020-2025. Lansat în același timp cu Strategia UE pentru o Uniune a Securității, care acoperă aceeași perioadă, documentul oferă un cadru de acțiune pentru dezvoltarea unui răspuns puternic și cuprinzător la actele de abuz sexual asupra copiilor, comise online și offline. Reprezentantul GRUI a adăugat că parlamentarii, alături de autoritățile însărcinate cu aplicarea legii și de societate, în ansamblul ei, au un rol esențial în asigurarea protecției minorilor împotriva riscului de exploatare sexuală și de abuz online şi offline.
Programul Comisiei pentru Națiunile Unite a inclus două dezbateri panel cu participarea unor reprezentanți ai sistemului ONU, cu privire la Campania globală de vaccinare pentru a pune capăt pandemiei de COVID-19: lecții învățate de la OMS și OMC și, respectiv, raportul secretarului general despre Agenda noastră comună.
Forumul Femeilor Parlamentare a examinat, prin prisma egalității de gen, proiectul de rezoluție privind combaterea abuzului sexual și exploatării online a copiilor.
În intervenția sa, senatoarea Silvia-Monica Dinică: a atras atenția asupra creșterii numărului de cazuri de hărțuire, exploatare și abuz online cărora le cad victime copiii, pe fondul crizei pandemice; s-a referit la acțiunile recente întreprinse de autoritățile române pentru o mai bună protecție a copiilor împotriva amenințărilor din mediul online, menționând elementele relevante ale noii Strategii naționale pentru prevenirea și combaterea violenței sexuale (SINERGIE 2021-2030) și principalele obiective ale programului național Din grijă pentru copii. Prin acest program, „România devine una dintre primele țări din UE care consacră sănătatea psiho-emoțională și siguranța copiilor ca priorități ale agendei publice”.
Vicepreședinta GRUI a evidențiat rolul comisiilor parlamentare pentru drepturile omului și TIC în promovarea, la nivel legislativ, a drepturilor copilului în mediul digital, și a recomandat adoptarea unor măsuri de protecție speciale pentru categoriile de copii vulnerabili. Totodată, a subliniat că, pentru a da rezultatele scontate, politicile și legislația privind combaterea exploatării online a copiilor trebuie să se fundamenteze pe date statistice cuprinzătoare, dezagregate pe criterii de vârstă, sex, statut socio-economic etc.
Membrii Grupului pentru știință și tehnologie (GST), cea mai nouă structură specializată a UIP, au trecut în revistă principalele elemente de mandat și obiectivele Grupului: informarea parlamentelor cu privire la evoluțiile și provocările din domeniul științei și tehnologiei și identificarea unor posibile soluții și, respectiv, consiliere de specialitate pentru celelalte organisme ale UIP.
Grupul a adoptat un plan de lucru având ca arii prioritare etica, dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen, schimbările climatice, reducerea sărăciei, senadnei senator Dinică, membră a GST, care va coordona sub-grupul pentru schimbări climatice.
Cu ocazia dezbaterilor pe marginea proiectului preliminar al Cartei internaționale privind etica în domeniul tehnoștiinței, senatoarea Dinică a contribuit cu numeroase sugestii și amendamente care au urmărit, printre altele: definirea produselor tehnologice și clarificarea atribuțiilor parlamentului în raport cu acestea; evidențierea beneficiilor digitalizării educației; necesitatea consultării factorilor interesați, atât în etapa de elaborare a cartei, cât și după adoptare; adaptarea limbajului cartei la specificul documentelor parlamentare, pentru a o face accesibilă și relevantă pentru toți membrii UIP.
La finalul sesiunii, Martin Chungong (Camerun) a fost reales în unanimitate în funcția de secretar general al UIP, pentru un al treilea mandat consecutiv.