Raportul ”Participarea tinerilor în parlamentele naționale”
Raportul a fost lansat cu ocazia celei de-a șaptea Conferințe mondiale a tinerilor parlamentari (28-29 aprilie 2021), are ca reper situația prezentată în raportul precedent, din 2018, și a fost realizat în baza sondajelor efectuate în peste 148 de legislative, precum și a informațiilor cantitative și calitative obținute din partea a 258 de parlamente și camere parlamentare naționale.
Conform datelor, care reflectă situația din 14 septembrie 2020:
- la nivel mondial, tinerii sub 30 de ani reprezintă puțin peste 2,6% din numărul total al parlamentarilor, în creștere cu 0,4% față de 2018; în aproximativ 25% dintre parlamentele monocamerale și camerele parlamentare inferioare nu există parlamentari cu vârsta sub 30 de ani; acest procent crește la 73%, în cazul camerelor parlamentare superioare;
- comparativ cu 2018, raportat la diferite grupe de vârstă, datele semnalează o serie de progrese, respectiv: 2,6% dintre parlamentarii lumii au vârsta sub 30 de ani; 17,5% din parlamentarii lumii au vârsta sub 40 de ani; 30,2% din parlamentarii lumii au vârsta sub 45 de ani;
- în fiecare categorie de vârstă, numărul bărbaților parlamentari este mai mare decât cel al femeilor parlamentare;
- dezechilibrul de gen este mai mic în rândul parlamentarilor tineri, unde raportul bărbați/femei este de 60 la 40;
- ponderea tinerilor parlamentari a continuat să crească în toate categoriile de vârstă;
- stabilirea de cote pentru tineri, reducerea vârstei de eligibilitate, reprezentarea proporțională și promovarea unor parlamente mai incluzive sunt factori care determină creșterea numărului de tineri parlamentari;
- un număr mic, dar în creștere, de parlamente au rețele de tineri parlamentari sau alte structuri care promovează tinerii în politică;
- în peste 60% dintre țări există comisii parlamentare, majoritatea permanente, care se ocupă de probleme de tineret;
- în 56% din țările participante la studiu funcționează parlamente ale tinerilor; unele au legături formale cu parlamentul național, dar cele mai multe sunt coordonate de organizații neguvernamentale, ministere, școli sau alte autorități locale;
- noile tehnologii informaționale și instrumentele on line ajută cetățenii, inclusiv tinerii, să înțeleagă mai bine și să monitorizeze activitatea parlamentelor, contribuind totodată la creșterea accesibilității și vizibilității legislativelor.
Conținutul integral al publicației poate fi consultat aici.