Conferinţa mondială 2018 e-Parlament (Geneva, 3-5 decembrie 2018)

La cea de-a opta ediţie a Conferinţei cu tema Parlamente, tehnologie și inovare, au participat aproximativ 250 de participanți reprezentând delegații din 60 de parlamente membre ale UIP.

GRUI a fost reprezentat de o delegație formată din dl deputat Ștefan Mușoiu, vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri europene, membru al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, și dl deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI.

Pe parcursul celor trei zile ale evenimentului, participanții au făcut un schimb de informații și bune practici privind utilizarea noilor tehnologii digitale în scopul inovării activității parlamentare și al consolidării democrației. Lucrările s-au desfășurat în cadrul sesiunii plenare cu tema Impactul inovării tehnologice asupra parlamentelor și parlamentarilor și al sesiunilor specializate, de natură tehnică, în care au fost examinate următoarele teme: Cum arată un parlament inovativ; Noi evoluții în domeniul TIC utile parlamentarilor; Ce înseamnă a fi un parlamentar eficient în anul 2019; Puterea exemplului: parlamente mai ecologice; Exemple de bune practici în utilizarea social media; Inteligența Artificială în gestionarea documentelor legislative; A asculta și a răspunde la cerințele cetățenilor; Pregătirea și menținerea în parlament a specialiștilor în domeniul TIC; Parlamentele în era dezinformării și a știrilor false; Utilizarea serviciilor de tip cloud pentru creșterea rezilienței cibernetice; Noi modalități de lucru cu societatea civilă; Impactul unor parlamente mai deschise; Schimb de informații privind inovarea.

Principalele constatări și concluzii fac referire la:

• parlamente eficiente: parlamentele pun tot mai mult accentul pe utilizarea, în moduri inovatoare, a instrumentelor digitale, în vederea susținerii și consolidării proceselor parlamentare; inteligența artificială și tehnologiile de tip cloud încep să aibă un impact asupra parlamentelor, dar pun probleme de siguranță, guvernanță și securitate și, în același timp, necesită competențe, resurse și finanțare adecvate; pentru majoritatea parlamentelor, gestionarea volumului mare de date rămâne o provocare;
• parlamente deschise: deschiderea presupune mai degrabă o schimbare de mentalitate și mai puțin anumite cerințe tehnologice, iar sistemele IT din parlamente, prin însăși natura lor, susțin această deschidere; parlamentele trebuie să înțeleagă mai bine ce înseamnă datele deschise (pot fi utilizate în mod liber, reutilizate și redistribuite de către oricine și pot fi prelucrate prin mijloace automate); eforturile de a crește transparența trebuie să aibă ca principal reper necesitățile utilizatorilor finali;
• parlamente implicate: prin intermediul rețelelor sociale parlamentele pot fi mai aproape de alegători, se pot implica, pot informa și pot asculta solicitările cetățenilor; știrile false și dezinformarea reprezintă amenințări la adresa democrației, dar, chiar și în aceste condiții, parlamentele trebuie să legifereze prudent, având grijă să nu îngrădească libertatea de exprimare sau reacția vocilor critice;
• parlamente conectate: dezbaterile au evidențiat dorința parlamentelor de a colabora mai îndeaproape, inclusiv prin intermediul Centrului pentru inovare în parlament, o nouă platformă de parteneriat între UIP și parlamentele naționale, destinată schimbului de bune practici în utilizarea mai eficientă a instrumentelor digitale.