Participarea tinerilor în parlamentele naționale – raport 2018

Realizat pe baza sondajelor efectuate în peste 200 de legislative din 150 de țări, raportul a fost lansat cu ocazia celei de-a cincea ediții a Conferinței Mondiale a Tinerilor Parlamentari (Baku, 14-15 decembrie 2018).

Conform datelor prezentate :

• peste 30% dintre parlamentele monocamerale sau camerele inferioare nu au niciun membru cu vârsta de până la 30 de ani;
• proporția parlamentarilor sub 40 ani a crescut de la 14,2% în 2016 la 15,5% în 2018, în timp ce proporția parlamentarilor sub 45 ani a crescut de la 26% în 2016 la 28,1% în 2018;
• în fiecare categorie de vârstă, numărul bărbaților parlamentari continuă să-l depășească pe cel al femeilor parlamentare, dar în grade diferite: în categoria de vârstă 41-50 ani, numărul bărbaților parlamentari este de aproape trei ori mai mare decât cel al femeilor parlamentare; în categoria 51-60 ani, numărul bărbaților este de peste trei ori mai mare decât cel al femeilor; în categoria 61-70 ani, sunt aproape de cinci ori mai mulți bărbați decât femei; în cazul parlamentarilor mai tineri (31-40 ani și 21-30 ani), numărul bărbaților parlamentari este de aproximativ două ori mai mare decât cel al femeilor parlamentare;
• în clasamentul general al țărilor în funcție de ponderea tinerilor cu vârste de până la 30, 40, respectiv, 45 de ani, legislativele din țările nordice se situează pe primele locuri; în Norvegia, Suedia și Finlanda, peste 10% dintre parlamentari au vârste de până la 30 de ani; același procent de aproximativ 10% se înregistrează și în parlamentele din San Marino, Gambia, Muntenegru și Venezuela; doar cinci țări din Africa – Gambia, Etiopia, Seychelles, Capul Verde și Republica Guineea Ecuatorială, se înscriu în primele 20 de locuri ale clasamentului mondial, cu toate că pe continentul african trăiește cea mai tânără populație din lume; România se clasează pe locul 13, cu un procent de 6,38% tineri parlamentari cu vârste de până la 30 de ani, pe locul 10, cu un procent de 35,26% parlamentari cu vârste de până la 40 de ani și pe locul 14, cu un procent de 51,67% parlamentari cu vârste de până la 45 de ani;
• dintre țările în care au avut loc alegeri legislative după 2016, doar Muntenegru, Venezuela și Franța au înregistrat progrese în ceea ce privește ponderea tinerilor parlamentari (în Muntenegru, un nou partid politic format în majoritate din tineri a devenit cea de-a doua formațiune din punct de vedere al numărului de parlamentari; în Venezuela, tinerii parlamentari joacă un rol esențial în apărarea și promovarea democrației în Adunarea Națională dominată de partidele din opoziție; în Franța, alegerile din 2017 au dus la apariția noii mișcări politice En Marche!, care a câștigat majoritatea locurilor în camera inferioară, ceea ce a determinat scăderea mediei de vârstă a parlamentarilor de la 54 de ani, în 2012, la 48 de ani, în 2017).

Raportul readuce în atenție mai multe recomandări având ca scop creșterea reprezentării tinerilor în parlamentele naționale: adoptarea cotelor electorale pentru tineri, măsură care începe să aibă efect într-un număr tot mai mare de țări din întreaga lume; alinierea vârstei de votare cu vârsta de eligibilitate pentru candidaturile parlamentare; crearea rețelelor naționale ale tinerilor parlamentari (astfel de rețele există în 16,7% dintre parlamentele participante la sondaj, cele mai recente fiind înființate în Pakistan, Tanzania și Federația Rusă), a comisiilor parlamentare care se ocupă de problemele de tineret (în peste 40% din țări există astfel de comisii) și a parlamentelor tinerilor (existente deja în 72 de țări).

Versiunea în limba engleză a publicației este disponibilă pe website-ul UIP