Seminarul regional al UIP privind realizarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile (Paris, 18-19 ianuarie 2024)

Reuniunea, cu tema Realizarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile (ODD) prin întărirea spiritului de comunitate la nivel național, regional și global, a fost organizată de UIP în colaborare cu Senatul Franței și s-a adresat țărilor membre ale Grupului geopolitic 12 Plus.

Parlamentul României a fost reprezentat de deputatul Ioan Cupșa, vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunități, membru al Comitetului Director al GRUI, și senatoarea Laura-Mihaela Moagher, secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dezbaterile au pus accentul pe: stadiul implementării ODD în țările Grupului geopolitic 12 Plus și inițiative parlamentare în sprijinul dezvoltării durabile și al tranziției ecologice, în special din perspectiva acțiunii climatice; contracararea riscurilor sanitare prin consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, cu luarea în considerare a aspectelor referitoare la îmbătrânirea demografică, imigrare, egalitatea de gen și protecția persoanelor cu dizabilități; parlamentele deschise și inovația.

În intervenția sa la dezbaterile privind promovarea dezvoltării durabile și a tranziției ecologice, deputatul Ioan Cupșa a reafirmat angajamentul ferm al țării noastre față de îndeplinirea ODD. Amintind că au mai rămas doar șapte ani până la termenul final 2030, reprezentantul GRUI a remarcat că țintele propuse nu sunt pe deplin realiste și realizabile, context în care a ridicat o serie de întrebări, după cum urmează:

• întârzierile în realizarea ODD se datorează faptului că mijloacele folosite și acțiunile realizate până acum nu sunt eficiente sau potrivite? Sau faptului că nu există suficientă voință din partea țărilor? Sau reducerii sprijinului statelor pentru Agenda 2030?
• costul efectiv al energiei, al bunurilor de larg consum, cheltuielile cu locuința au crescut pentru că nu au fost implementate o parte dintre țintele Agendei 2030, prețul fiind plătit de cetățenii noștri. Cum vom putea ține prețurile sub control?
• unele dintre drepturile noastre au fost restrânse, un exemplu fiind exercitarea dreptului de proprietate asupra terenurilor (agricole, păduri, terenuri pentru construcții). Cum compensăm în mod echitabil aceste restricționări ale exercitării unor drepturi?
• este o realitate faptul că multe afaceri s-au mutat (și se mută) din Europa. Care este cauza? Sunt mai multe motive, dar unul dintre ele este chiar obligația de implementare a unor măsuri de reducere a poluării industriale, care pot avea ca rezultat afaceri nerentabile din punct de vedere comercial. Efectul imediat, în țările UE, al acestei ,,externalizări” a afacerilor este creșterea șomajului, o balanță comercială dezechilibrată, mai puține fonduri colectate din taxe la bugetele naționale și mai puțini bani pentru sănătate și educație. Cum soluționăm această problemă?

În continuare, deputatul Cupșa a făcut apel la parlamente să rămână unite în găsirea de soluții urgente și a menționat că sprijinul populației este foarte important. Totodată, a arătat că ”pentru ca cele 17 Obiective ale Agendei 2030 să fie îndeplinite la termen, asigurând astfel o viață mai bună pentru noi și urmașii noștri, este necesară o abordare holistică, pragmatică și în mod obiectiv critică a țintelor propuse”.

Principalele concluzii ale celor două zile de dezbateri evidențiază că:

• la patru ani de la debutul pandemiei de COVID-19, consolidarea sistemelor de sănătate și reziliența acestora este o prioritate mai mult ca oricând, pentru a face față viitoarelor crize de sănătate, pentru a asigura accesul tuturor la asistența medicală și pentru a reduce inegalitățile;
• în ciuda progreselor incontestabile înregistrate în ultimii ani în îmbunătățirea sănătății globale, persistă totuși provocări majore. Potrivit datelor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății, cinci miliarde de oameni din întreaga lume încă nu au acces la îngrijiri medicale de bază;
• inteligența artificială oferă oportunități de îmbunătățire a accesului la sistemele de sănătate și de creștere a eficacității anumitor intervenții medicale, cu condiția ca utilizarea ei să fie bine reglementată;
• implicarea comunităților și a celorlalți actori relevanți este esențială pentru a construi sisteme de sănătate mai incluzive, care să protejeze nevoile și drepturile tuturor populațiilor. Egalitatea de gen, este, de asemenea, un principiu cheie al proceselor de luare a deciziilor. Parlamentele trebuie să adopte măsurile legislative necesare pentru extinderea accesului la servicii de sănătate, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate;
• sunt necesare creșterea colaborării între sectorul educației și cel al sănătății și punerea în aplicare a unor sisteme de prevenire și protecție care să includă și măsuri de verificare a informațiilor care sunt transmise cetățenilor, pentru a se evita răspândirea știrilor false;
• pe fondul creșterii neîncrederii populației în instituțiile publice și al repunerii în discuție a democrației reprezentative, instrumentele inovatoare de implicare a cetățenilor în activitatea parlamentară sunt o soluție pentru ca aceștia să rămână informați, dar și pentru ca parlamentele să acumuleze experiență și expertiză;
• numeroase parlamente au creat platforme de date deschise, care pun la dispoziție informații privind îndeplinirea, de către parlament, a sarcinilor sale constituționale. În plus, pentru a contribui la restabilirea încrederii cetățenilor în reprezentanții lor aleși, în mai multe parlamente au fost inițiate politici proactive în materie de transparență și etică (ex. numirea unui ofițer de etică sau a unui organism de etică, elaborarea codurilor de conduită, etc);
• transformarea digitală a societăților dă naștere multor provocări, în special în ceea ce privește înțelegerea impactului inteligenței artificiale și nevoia de a reglementa utilizarea acesteia. Pe de altă parte, această transformare digitală este un instrument valoros de modernizare a activității parlamentare. În context au fost prezentate exemple de practici, precum audierile publice, consultările cu privire la proiectele legislative și gestionarea petițiilor, cu ajutorul platformelor digitale. În acest sens, principiul de “a nu lăsa pe nimeni în urmă”, care se află în centrul ODD, poate fi dus la un alt nivel. Parlamentul trebuie să audă toate vocile, inclusiv pe cele ale tinerilor și ale celor mai marginalizați. Prin urmare, progresele tehnologice pot fi folosite pentru a reduce distanța dintre societate și instituții.

Programul seminarului a inclus și o dezbatere-panel privind promovarea dezvoltării durabile prin sport și două vizite pe teren, la Satul Atleților Jocurilor Olimpice și Paralimpice Paris 2024 și la Centrul Acvatic Olimpic.