Cea de-a 146-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Manama, 10-15 martie 2023)

La sesiune au participat  delegații parlamentare din 138 de țări, reprezentanți ai adunărilor parlamentare cu statut de membru asociat sau de observator, ai ONU și ai altor organizații internaționale. Dintre parlamentarii participanți, 34% au fost femei, iar 22% au avut vârste sub 45 de ani, procente care confirmă angajamentul UIP de promovare a reprezentării femeilor și tinerilor în viața politică, în general, și în legislativele naționale, în special.

Delegația Grupului Român al UIP (GRUI) a fost condusă de senatoarea Silvia-Monica Dinică, vicepreședintă a GRUI, și i-a inclus pe: deputatul Zakarias Zoltan, membru al Biroului Executiv al GRUI, senatorii Daniel-Cătălin Zamfir, Ion Marcel Vela, Sorin-Cristian Mateescu și deputatul Ioan Cupșa, membri ai Comitetului Director al GRUI.

La ceremonia inaugurală, viceprim-ministrul Regatului Bahrain, Shaikh Khalid bin Abdulla Al Khalifa, a rostit o alocuțiune în numele MS Regele Hamad bin Isa Al Khalifa. Cu aceeași ocazie, s-au adresat participanților Shaikha Haya bint Rashid Al Khalifa, președinta celei de-a 61-a sesiuni a Adunării generale a Națiunilor Unite (UNGA), membră a Consiliului președinților UNGA; Ahmed bin Salman Al-Musallam, președintele Consiliului Reprezentanților din Regatul Bahrein; Duarte Pacheco, președintele UIP; Martin Chungong, secretarul general al UIP, și a fost difuzat mesajul video al secretarului general al ONU, António Guterres.

În intervenția sa din cadrul dezbaterii generale cu tema Promovarea coexistenței pașnice și a societăților incluzive: combaterea intoleranței, senatoarea Silvia-Monica Dinică a evidențiat implicarea României și exemplele pe care le oferă țara noastră în ceea ce privește lupta împotriva discriminării, sub toate formele sale. Șefa delegației GRUI s-a referit la prevederile constituționale privind reprezentarea parlamentară a minorităților naționale și la obiectivele Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului bazat pe ură, și a evocat implicarea activă a comisiilor parlamentare de specialitate în procesul Evaluărilor Periodice Universale desfașurate sub egida Consiliului Drepturilor Omului al ONU, organism în care România deține, pentru a treia oară, calitatea de membru. Vicepreședinta GRUI a atras atenția asupra încălcărilor masive ale drepturilor omului provocate de agresiunea rusă asupra Ucrainei, afirmând că acest război nu este doar un atac împotriva Ucrainei și a cetățenilor ei, ci și un atac împotriva principiilor fundamentale ale dreptului internațional și a valorilor democratice care definesc însăși existența UIP. „Ar trebui să folosim această ocazie, faptul că ne aflăm împreună aici, parlamentari din toate colțurile lumii, pentru a face un nou apel la solidaritate și cooperare în apărarea ordinii internaționale bazată pe reguli, a libertății, democrației și drepturilor omului”, a subliniat șefa delegației române. 

Principalele concluzii ale dezbaterii generale se regăsesc în Declarația de la Manama, adoptată la finalul sesiunii.

Adunarea a adoptat, de asemenea, rezoluțiile: Infracțiunile cibernetice: noile riscuri la adresa securității globale; Eforturi parlamentare pentru atingerea unor valori negative ale emisiilor de carbon în păduri; Creșterea nivelului de conștientizare și mobilizarea acțiunii cu privire la crizele umanitare grave care afectează populația din Afganistan, Republica Arabă Siriană, Ucraina, Yemen și alte state, și cu privire la vulnerabilitatea specifică a femeilor și copiilor (punct de urgență).

La propunerea Comitetului UIP pentru drepturile omului ale parlamentarilor, Consiliul Director al UIP a adoptat decizii referitoare la 192 de parlamentari din 11 țări (Cambodgia, R.D. Congo, Eswatini, Irak, Libia, Pakistan, Senegal, Somalia, Sudan, Uganda, Venezuela), ale căror drepturi au fost încălcate.

Membrii Comisiei pentru pace și securitate internațională s-au concentrat pe dezbaterea și finalizarea proiectului de rezoluție intitulat Infracțiunile cibernetice: noile riscuri pentru securitatea globală.

În intervenția sa, senatorul Ion Marcel Vela a evidențiat relevanța instrumentelor internaționale în vigoare și a pledat pentru o cât mai bună valorificare a acestora, cu precădere a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, la care sunt parte deja 68 de state din toate regiunile lumii. Reprezentantul GRUI a precizat că Oficiul privind combaterea criminalității informatice al Consiliului Europei, cu sediul la București, a derulat deja mai mult de 1400 de activități de asistență în baza Convenției, de care au beneficiat peste 140 de state și care au condus la: consolidarea legilor naționale privind criminalitatea informatică și probele electronice, în conformitate cu normele statului de drept și ale drepturilor omului; formarea profesională a judecătorilor, procurorilor și a personalului responsabil cu aplicarea legii; înființarea de unități de combatere a criminalității informatice și de criminalistică și îmbunătățirea cooperării interinstituționale; dezvoltarea colaborării dintre sectoarele public și privat; protejarea copiilor împotriva violenței sexuale online; creșterea eficacității cooperării internaționale.

Comisia pentru dezvoltare durabilă a dezbătut și finalizat proiectul de rezoluție cu tema Eforturi parlamentare pentru atingerea unor valori negative ale emisiilor de carbon în păduri.  

În cadrul schimbului de opinii privind măsurile naționale în domeniu, senatoarea Silvia-Monica Dinică s-a referit la Strategia națională pentru păduri 2030, având ca obiective dezvoltarea și regenerarea pădurilor și exploatarea durabilă a resurselor forestiere. Totodată, a subliniat că sectorul forestier va avea o contribuție semnificativă la realizarea obiectivelor ambițioase ale Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice, amintind că noua strategie a UE pentru păduri recunoaște rolul central și multifuncțional al pădurilor, precum și contribuția silvicultorilor și a întregului lanț valoric bazat pe silvicultură la atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030 și a neutralității climatice până în 2050. Evidențiind rolul esențial al educației în realizarea obiectivelor globale ale dezvoltării durabile, vicepreședinta GRUI a precizat că România a adoptat recent prima Strategie națională privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, menită, printre altele, să încurajeze implicarea tinerilor în acțiuni de conservare a fondului forestier.

În cadrul Comisiei pentru democrație și drepturile omului a avut loc un schimb de opinii privind Combaterea traficului de copii din orfelinate: rolul parlamentelor, în pregătirea unei viitoare rezoluții, precum și o dezbatere cu tema Rolul parlamentelor în combaterea dezinformării şi a conținutului instigator la ură în spațiul cibernetic.

Forumul femeilor parlamentare a dezbătut și propus amendamente la proiectul de rezoluție referitor la infracțiunile cibernetice. Agenda a inclus și o dezbatere-panel cu tema Leadership-ul femeilor în combaterea insecurității și crizelor – să facem din egalitatea între sexe un element central al securității apei, al rezilienței climatice și al unei păci durabile, ocazie cu care senatoarea Silvia-Monica Dinică a subliniat că implicarea femeilor este esențială pentru stabilirea unor soluții constructive, creative, inovative, incluzive și durabile la numeroasele crize în curs. Femeile parlamentare au la dispoziție platforme și instrumente valoroase prin care pot și trebuie să aducă în atenție exemple de leadership feminin și, astfel, să contribuie la schimbarea mentalităților și prejudecăților și să încurajeze participarea egală a femeilor și bărbaților la procesele decizionale. Vicepreședinta GRUI a evocat tragedia umanitară și multiplele crize generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și a evidențiat rolul major al României în sprijinirea celor peste 3 milioane de refugiați, majoritatea copii și femei, care au intrat în țara noastră de la începutul conflictului. A arătat, totodată, că războiul din Ucraina confirmă faptul că, în situații de conflict, femeile nu sunt doar victime, ci și vectori ai răspunsurilor politice, militare și umanitare. Referindu-se la agenda ONU Femeile, pacea și securitatea, șefa delegației GRUI a subliniat că aceasta își păstrează întreaga relevanță și că transpunerea ei în practică nu se poate face fără aportul parlamentelor. Totodată, a evidențiat progresele realizate de România în implementarea agendei ONU și a amintit că România co-prezidează în 2023, împreună cu SUA, Rețeaua de puncte focale Femei, pace și securitate.

***

Cu ocazia sesiunii de la Manama, UIP a lansat campania Parlamentele pentru planetă, menită să încurajeze parlamentele și parlamentarii să devină, prin puterea exemplului, lideri ai acțiunii climatice.