Conferința parlamentară mondială cu tema „Parlamentele și Compactele globale privind migrația și refugiații” (Istanbul, 20-21 iunie 2022)

La reuniunea organizată de UIP și Marea Adunare Națională a Republicii Turcia au participat delegații parlamentare din peste 50 de țări de pe toate continentele,  reprezentanți ai Înaltului Comisiariat ONU pentru Refugiați și ai Organizației Internaționale pentru Migrație, ai societății civile și mediului academic, precum și membri ai Executivului din țara gazdă.  Delegația Parlamentului României a fost formată din senatorii Silvia-Monica Dinică, vicepreședintă a GRUI, și Vasilică Potecă, membru al Comitetului Director al GRUI.

Participanții au discutat despre progresele realizate și principalele obstacole în implementarea celor două instrumente internaționale adoptate de ONU în 2018, evidențiind bune practici parlamentare și măsuri concrete pe care parlamentele le pot lua, în mod individual sau prin cooperare internațională, pentru o acțiune cât mai eficientă în aceste domenii.

Compactul global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată și Compactul global privind refugiații, ambele fără forță juridică obligatorie, oferă statelor membre ONU un cadru de cooperare în măsură să le ajute să gestioneze eficient numeroasele provocări privind migrația și refugiații. Conform celor mai recente statistici ale Înaltului Comisariat al ONU pentru refugiați, la ora actuală numărul refugiaților a ajuns, la nivel global, la 27,1 milioane, iar cel al persoanelor strămutate intern,  la 53, 2 milioane.

Programul conferinței a inclus șase sesiuni de dezbateri, pe următoarele teme: Standarde internaționale de guvernanță, compactele globale și obiectivele politicilor globale: ținte, angajamente, progrese și întârzieri în implementare; Soluții durabile pentru migrația forțată: combaterea cauzelor în țările de origine; Gestionarea migrației ilegale și protecția drepturilor omului, inclusiv prin gestionarea frontierelor și combaterea criminalității transfrontaliere; Distribuirea echitabilă a responsabilității și sarcinilor în domeniul migrației; Schimbând viața migranților și refugiaților – demnitate umană, incluziune și coeziune socială; Experiența Turciei ca țară care găzduiește cel mai mare număr de imigranți din lume.

La invitația organizatorilor, senatoarea Silvia-Monica Dinică a moderat prima sesiune,  la care au făcut prezentări introductive: președinta parlamentului din Azerbaidjan, Sahiba Gafarova; reprezentantul Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați în Turcia, Philippe Leclerc; șeful Misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație în Turcia, Gerard Karl Waite; președintele organizației Global Migration Policy Associates, Patrick Taran. În calitate de moderator, vicepreședinta GRUI a adresat o serie de întrebări paneliștilor, invitându-i să analizeze stadiul punerii în aplicare a compactelor globale, să evidențieze elementele de legătură dintre cele două acorduri, natura angajamentelor pe care le presupun și modul în care ele completează și susțin cadrul normativ deja existent (alcătuit din convențiile internaționale privind drepturile omului, standardele internaționale în domeniul muncii, instrumentele regionale și globale privind refugiații ș.a.) și să-și exprime opiniile cu privire la acțiunile care ar putea fi întreprinse la nivel parlamentar pentru accelerarea procesului de transpunere în practică a prevederilor celor două instrumente.

În cadrul sesiunii finale a conferinței, intitulată Schimbând viața migranților și refugiaților: demnitate umană, incluziune și coeziune socială, senatoarea Dinică a evidențiat aportul substanțial al României în gestionarea crizei umanitare generată de agresiunea militară rusă în Ucraina, manifestările de solidaritate ale cetățenilor români și măsurile adoptate de autorități, inclusiv în plan legislativ, pentru protecția refugiaților și facilitarea accesului lor la servicii sociale și de sănătate, la educație și locuri de muncă. A precizat, de asemenea, că implicarea României în gestionarea situației refugiaților din Ucraina se află în etapa de tranziție de la ajutorul de urgență la măsuri concertate pe termen mai lung și a subliniat importanța cooperării și coordonării, în ambele etape, între toți factorii implicați: autorități centrale și locale, parlament, organizații internaționale, organizații ale societății civile.

Vicepreședinta GRUI a adăugat că ajutorul umanitar este doar o parte a soluției, arătând că „această conferință trebuie să reconfirme contribuția esențială a parlamentelor și organizațiilor interparlamentare la eliminarea cauzelor care conduc la strămutări forțate de populație, atât de numeroase la scară globală. Parlamentele trebuie să fie primele care se ridică în apărarea valorilor democratice fundamentale, a drepturilor omului și a ordinii internaționale bazată pe reguli, factori esențiali în asigurarea păcii și stabilității”.

Concluziile conferinței, prezentate de prim vicepreședintele Adunării Naționale din Ghana, Joseph Osei Owusu, evidențiază principalele recomandări formulate de participanți, care vizează, în principal, două direcții de acțiune: integrarea standardelor internaționale în legislația națională, inclusiv prin promovarea căilor de migrație reglementate și a libertății de mișcare, și, respectiv, abordarea cauzelor profunde ale migrației forțate.