Al 13-lea Summit al femeilor președinți de parlamente și a 5-a Conferință mondială a președinților de parlamente (Viena, 6-8 septembrie 2021)

Reprezentând primul eveniment parlamentar internațional major organizat cu prezență fizică după 18 luni de la declanșarea pandemiei de COVID-19, Conferința mondială a președinților de parlamente a reunit lideri ai forurilor legislative naționale din 115 țări (dintre care 100 de președinți de parlamente), președinți ai principalelor adunări parlamentare internaționale și regionale și înalți oficiali ai Națiunilor Unite. La Summit-ul care a precedat conferința au participat majoritatea femeilor președinți de parlamente, al căror procent din numărul total al președinților, la nivel global, este de 20%. 

Parlamentul României a fost reprezentat de președinta Senatului, Anca Dana Dragu, care a transmis un mesaj video, și de o delegație formată din senatoarea Alina Gorghiu, vicepreședintă a Senatului, membră a Comisiilor pentru politică externă și pentru cultură și mass media, și senatoarea Liliana Sbîrnea, membră a Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru muncă, familie și protecție socială și pentru învățământ, tineret și sport, vicelider al Grupului parlamentar al PSD.

Summit-ul femeilor președinți de parlamente (6 septembrie) a fost prezidat de  Tone Wilhelmsen Trøen, președinta parlamentului din Norvegia. Tema generală – Femeile în prim plan: de la lupta cu pandemia la prezervarea realizărilor în cadrul unei redresări sensibile la dimensiunea de gen – a fost examinată în cadrul a două dezbateri interactive: Femeile în pandemie: un tribut eroinelor fiecărei zile și Femeile în redresarea post-pandemică: prezervarea realizărilor, continuarea progreselor.

Hedy Fry (Canada), Reprezentantul special al AP OSCE pentru probleme de gen, a evidențiat contribuția decisivă a femeilor în lupta împotriva pandemiei și condițiile, adesea dificile sau periculoase, în care își desfășoară activitatea. Ea a amintit că parlamentarii au responsabilitatea de a dezvolta legi și politici sensibile la dimensiunea de gen, incluzive și care să țină seama de discriminările multiple și intersecționale împotriva femeilor.

În cadrul lucrărilor, au fost prezentate experiențe și bune practici naționale și s-au propus diferite căi de acțiune în măsură să asigure: dezvoltarea unor sisteme de protecție socială sensibile la dimensiunea de gen și asigurarea accesului universal la acestea; remunerarea muncii prestate de femei la domiciliu; elaborarea de legi și politici și alocarea resurselor necesare pentru emanciparea economică a femeilor, ca o condiție esențială a redresării economice post-pandemie la scară globală; eliminarea violenței împotriva femeilor și fetelor, în toate formele sale, precum și a practicilor vătămătoare, precum căsătoria în rândul copiilor sau mutilarea genitală feminină; realizarea, prin voință politică, a parității între femei și bărbați în parlament.

Femeile președinți de parlamente au lansat un apel la mobilizarea eforturilor pentru construirea unui viitor mai sensibil la dimensiunea de gen, în care femeile să aibă posibilitatea să participe, în mod real, în toate sferele vieții sociale. Egalitatea între bărbați și femei și consolidarea statutului femeilor sunt condiții esențiale pentru succesul răspunsului la COVID-19 și pentru o redresare sustenabilă; aceasta a fost principala concluzie și mesajul transmis Conferinței mondiale a președinților de parlamente.

Tema generală a Conferinței mondiale a președinților de parlamente (7-8 septembrie), intitulată Mobilizarea parlamentelor pentru un multilateralism mai eficace, care generează pace și dezvoltare durabilă pentru oameni și pentru planetă, a fost abordată sub mai multe aspecte: realizarea dezvoltării durabile – echilibrul între creștere economică, bunăstare umană și protecția mediului; impactul COVID-19 asupra multilateralismului și democrației; combaterea schimbărilor climatice în contextul redresării post-COVID-19; combaterea dezinformării și a discursului bazat pe ură; parlamente deschise versus provocări de securitate; eliminarea legislației discriminatorii, precondiție a egalității de gen; controlul parlamentar asupra măsurilor de urgență impuse de guverne; parlamentele și guvernanța globală.

În mesajul său video, președinta Senatului României s-a referit la rolul major jucat de UIP în promovarea și consolidarea valorilor multilateralismului și a evidențiat contribuția semnificativă a personalităților române la conturarea profilului actual al Organizației, în cei 130 de ani de apartenență a țării noastre la UIP, precum și susținerea fermă a României în favoarea multilateralismului și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Senatoarea a subliniat că egalitatea între bărbați și femei este o veritabilă forță motrice în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a făcut apel la președinții de parlamente să se asigure că egalitatea de gen și consolidarea statutului femeilor ocupă un loc central atât pe agenda parlamentară națională, cât și pe cea a cooperării parlamentare internaționale. Parlamentele trebuie să contribuie la toate procesele care au ca scop revitalizarea sistemului multilateral, aceasta fiind o condiție necesară pentru a-i asigura eficiența și legitimitatea, a arătat reprezentanta Senatului.

Declarația la nivel înalt a conferinței subliniază că solidaritatea internațională și cooperarea dintre parlamente au un rol important în ansamblul eforturilor de redresare post-pandemică și afirmă că redresarea trebuie să conducă la consolidarea statului de drept, a principiilor democratice și a drepturilor universale ale omului, să fie incluzivă, rezilientă, ecologică și să integreze soluții pentru criza climatică. Se solicită intensificarea colaborării dintre state în domeniile cercetării și inovării pentru dezvoltarea de vaccinuri și tratamente împotriva COVID-19, dar și o mai bună coordonare a politicilor macro-economice, consolidarea OMC ca punct focal al comerțului global, reducerea decalajului tehnologic dintre țări, condiții sine qua non pentru relansarea economică la scară mondială.

Parlamentele sunt încurajate să continue procesul de digitalizare, care a cunoscut o dezvoltare fără precedent în contextul pandemiei, punând accentul pe responsabilizare, transparență și creșterea interacțiunii cu cetățenii. Președinții de parlamente se angajează să acționeze în continuare pentru reînnoirea multilateralismului și pentru ca opiniile parlamentarilor să fie cunoscute la Națiunile Unite și în alte foruri internaționale.