Audierile Parlamentare la Națiunile Unite și Reuniunea parlamentară privind Agenda pentru dezarmare (New York, 17-19 februarie 2020)

Tema ediției 2020 s-a intitulat Educația, factor esențial al păcii și dezvoltării durabile: implementarea Obiectivului Dezvoltării Durabile 4.

Din delegația GRUI au făcut parte: senatorul Gheorghe Marin, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, membru al Comisiei pentru transporturi și infrastructură; senatorul Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Biroului Permanent al Senatului, membru al Comisiei pentru constituționalitate și al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport; deputatul Laurențiu-Dan Leoreanu, chestor al Biroului Permanent al Camerei Deputaților, membru al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului; deputatul Silviu Nicu Macovei, vicelider al Grupului parlamentar al PSD, membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; deputatul Cezar-Florin Preda, vicelider al Grupului parlamentar al PNL, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; deputatul Ioan Sorin Roman, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Tema generală a Audierilor –  educația, a fost abordată sub mai multe aspecte: rolul educației în cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; educația pentru pace și democrație; educația, ca instrument fundamental pentru consolidarea statutului femeilor și fetelor; asigurarea unei munci decente pentru toți, prin învățare pe întreg parcursul vieții, instruire și formare profesională; a Patra Revoluție Industrială și impactul ei asupra educației; rolul educației în protejarea planetei; finanțarea educației.

În deschiderea reuniunii, s-au adresat participanților: Tijjani Muhammad-Bande (Nigeria), președintele celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale; Gabriela Cuevas Barron (Mexic), președinta UIP; Maria Luiza Ribeiro Viotti, director de cabinet, Biroul Secretarului general al ONU; Abdoulaye Mar Dieye, sub-secretar general, consilier special al Administratorului Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Aceștia au arătat că asigurarea accesului la o educație de calitate pentru toți rămâne o provocare serioasă și, în același timp, factorul decisiv pentru valorificarea la maximum a potențialului de dezvoltare al lumii de astăzi și construirea unor societăți democratice, bazată pe solidaritate și pe respectarea diversității culturale, a drepturilor omului și demnității umane.

În cadrul dezbaterilor, s-a subliniat, printre altele, că: ODD 4 – Educația de calitate trebuie abordat atât ca obiectiv de sine stătător, cât și ca obiectiv trans-sectorial, de a cărui realizare depinde ansamblul ODD; educația de calitate se realizează prin parteneriate între toți actorii implicați și cu responsabilități în domeniu – guverne, parlamente, mediul academic, societatea civilă și sectorul privat; ea poate fi promovată doar printr-o abordare intersectorială, în care politicile educaționale sunt corelate cu măsuri de ordin economic și social; parlamentele trebuie să se implice mai mult în creșterea finanțării pentru educație, condiție indispensabilă pentru realizarea ODD 4; a Patra Revoluție Industrială, în plină desfășurare, impune integrarea tehnologiilor informației și a comunicațiilor în programele școlare, astfel încât tinerii să dobândească  competențele necesare pentru a se adapta rapid unui mediu în continuă schimbare; pentru a beneficia de educație de-a lungul vieții, tinerii trebuie să dețină un  set de competențe de bază, tehnologice, culturale, civice, antreprenoriale și din sfera dezvoltării durabile; educația pentru cetățenie globală și promovarea culturii păcii și non-violenței îi fac pe tineri mai toleranți în fața diversității etnice, de rasă sau religioase, oferindu-le șansa de a contribui activ la construirea unor societăți pașnice și incluzive.

Participanții au concluzionat că o educație de calitate și incluzivă presupune un cadru legislativ adecvat, resurse financiare suficiente, parteneriate între actorii sociali, acțiuni concertate în plan național, regional și la nivelul fiecărei comunități, precum și o cooperare internațională sporită. Multiplele problemele care își așteaptă rezolvarea – finanțarea adecvată, corelarea programelor educaționale cu necesitățile reale și cu evoluțiile de pe piața muncii, eliminarea discriminării de gen în educație, democratizarea educației și crearea de oportunități de educație pe întreg parcursul vieții, adaptarea sistemelor educaționale la progresele tehnologice actuale, promovarea educației formale și nonformale pentru dezvoltare durabilă și pentru o cetățenie activă – depind în mod nemijlocit de acțiunea parlamentară pe toate palierele sale: legiferare, control, reprezentare, alocări bugetare.

***

În contextul marcării, în 2020, a celei de-a 75-a aniversări a Națiunilor Unite, programul Audierilor a inclus și sesiunea intitulată Națiunile Unite în secolul 21, ocazie cu care Fabrizio Hochschild, consilier special al secretarului general ONU, a prezentat activitățile comemorative dedicate acestui eveniment. Oficialul ONU a reiterat rolul indispensabil al Națiunilor Unite în abordarea actualelor provocări globale și a făcut apel la parlamentari să contribuie la procesul de reflecție privind rolul multilateralismului în lumea de astăzi și misiunea viitoare a Națiunilor Unite.

***

În ziua de 19 februarie a.c., delegația GRUI a participat la Reuniunea parlamentară cu tema Asigurarea viitorului nostru comun: o agendă pentru dezarmare, eveniment organizat de Misiunea permanentă a Canadei la Națiunile Unite și UIP, împreună cu rețelele Parlamentarii pentru neproliferare și dezarmare nucleară (PNND) și Parlamentarii pentru Acțiune Globală (PGA), Forumul parlamentar pentru arme de calibru mic și armament ușor, Centrul de la Geneva pentru politici de securitate și World Future Council, cu sprijinul Biroului ONU pentru Dezarmare.

Participanții – parlamentari, oficiali ONU, membri ai societății civile – au trecut în revistă componentele principale ale Agendei pentru Dezarmare, lansată în 2018 de secretarul general al ONU, António Guterres. Au fost abordate subiecte precum: situația conflictelor actuale și evoluția cursei înarmărilor; impactul dezarmării asupra realizării ODD; acordurile în curs de negociere, stadiul și perspectivele ratificării principalelor instrumente internaționale din domeniul dezarmării; activitatea Comisiei UIP pentru pace și securitate internațională și recomandările de acțiune parlamentară din rezoluțiile adoptate de UIP în ultimii ani.

În ceea ce privește rolul parlamentelor, au fost evidențiate mai multe căi de acțiune: consolidarea cadrului juridic internațional în domeniul dezarmării; ratificarea instrumentelor internaționale existente și monitorizarea consecventă a transpunerii lor în practică de către guverne, cu implicarea, la nivelul parlamentului, nu doar a comisiilor de apărare, ci și a altor comisii specializate, în vederea examinării a aspectelor referitoare la biosiguranță și biosecuritate; adoptarea de legi care să garanteze că activitatea de dezarmare se desfășoară în condiții de transparență și că cei implicați pot fi trași la răspundere; intensificarea schimburilor de experiență și de informații cu omologi din alte parlamente naționale, cu privire la măsurile adoptate în domeniul dezarmării; finanțarea corespunzătoare a măsurilor, mecanismelor și inițiativelor de dezarmare; asigurarea unei componente parlamentare a delegațiilor guvernamentale care participă la reuniunile, negocierile și evaluările ONU pe teme de dezarmare; o reacție mai rapidă și o implicare mai promptă a parlamentarilor și forurilor interparlamentare, inclusiv a UIP, pentru facilitarea dialogului atunci când apare riscul unor conflicte între state; sensibilizarea mediului politic și a opiniei publice cu privire la prioritățile și miza activităților de dezarmare.