Cea de-a 138-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Geneva, 23-28 martie 2018)

La sesiune au participat parlamentari din 148 de țări, reprezentanți ai unor adunări și foruri parlamentare cu statut de membru asociat sau de observator, înalți oficiali ONU, experți și reprezentanți ai unor organizații și foruri internaționale.

Din delegația GRUI au făcut parte: dl senator Derzsi Ákos, membru al Biroului Executiv al GRUI, membru al Consiliului Director al UIP și al Comisiei UIP pentru democrație și drepturile omului, șeful delegației; dl deputat Gheorghe-Dănuț Bogdan, membru al Comitetului Director al GRUI, membru al Consiliului Director al UIP și al Comisiei UIP pentru Națiunile Unite; dna senator Silvia-Monica Dinică, membră a Biroului Comisiei UIP pentru dezvoltare durabilă, finanțe și comerț și a Forumurilor Femeilor Parlamentare și Tinerilor Parlamentari; dl deputat Gavrilă Ghilea, membru al GRUI, membru al Comisiei UIP pentru pace și securitate internațională; dl deputat Ion Cupă, membru al GRUI, membru al Comisiei UIP pentru democrație și drepturile omului. La reuniunea ASGP a participat dl Mihăiță Calimente, secretar general adjunct al Senatului, membru al Asociației. 

Consiliul Director:

• a examinat: rapoartele de activitate ale președintelui și secretarului general ai UIP; situația financiară a Uniunii; rezultatele celor mai recente reuniuni specializate ale UIP și calendarul reuniunilor viitoare; rapoartele organelor specializate ale UIP cu privire la activitățile desfășurate pe parcursul sesiunii;
• a decis crearea unei noi categorii de membri ai organizației – membri neparticipanți – în care vor fi încadrate parlamentele cărora le sunt suspendate drepturile de participare la reuniunile statutare și de vot;
• a analizat situația unor parlamente membre și a adoptat recomandări privind: încurajarea dialogului politic pentru rezolvarea crizelor din Burundi, R.D. Congo, Guineea-Bissau; examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului ale parlamentarilor aflați în opoziție din Cambodgia; monitorizarea evoluțiilor politice din Eritreea, Libia, Sudanul de Sud, Thailanda, Turcia; organizarea unei misiuni care să să evalueze situația politică și a drepturilor omului din Venezuela; continuarea activității Grupului de lucru al UIP pentru Siria ș.a.;
• a examinat principalele aspecte ale cooperării dintre UIP și ONU și a recomandat membrilor UIP să asigure o o co-sponsorizare cât mai largă a rezoluției din 2018 a Adunării Generale privind interacțiunea dintre ONU, parlamentele naționale și UIP.

Adunarea și-a desfășurat lucrările sub preşedinţia dnei Gabriela Cuevas Barron (Mexic), președintele UIP. Tema dezbaterii generale din plenul Adunării s-a intitulat Consolidarea regimului global aplicabil migranților și refugiaților: nevoia unor soluții politice bazată pe date concrete.

În intervenția sa, dl senator Derzsi Ákos, șeful delegației GRUI, a evidențiat contribuția României la măsurile adoptate de Uniunea Europeană în scopul gestionării crizei migranților și importanța oferirii unor căi legale de migrație și a consolidării cooperării dintre UE și partenerii săi externi în abordarea cauzelor profunde ale migrației. Dl senator s-a referit la măsurile adoptate de statul român pentru acordarea asistenței necesare refugiaților relocați din Grecia și Italia între 2015 și 2017; a amintit că România contribuie la eforturile internaționale de asistență umanitară pentru refugiați și acordă ajutor statelor care se confruntă cu presiuni migratorii extreme, prin intermediul contribuțiilor la programele și agențiile relevante ale ONU, dar și pe baze bilaterale; a amintit că România găzduiește, din 2008, un Centru de tranzit de urgență pentru refugiați, prima facilitate de acest tip din Europa; a menționat că strategia, politicile și legislația națională în materie au drept obiective principale promovarea migrației legale, identificarea unor soluții durabile pentru persoanele care au nevoie de protecție socială, integrarea socială și incluziunea economică a migranților legali; a subliniat că o gestiune durabilă a migrației trebuie să se realizeze în strânsă interacțiune cu implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, având drept fundament principiile solidarității internaționale și responsabilității partajate, respectarea drepturilor omului și a statului de drept, precum și o cooperare internațională consolidată.

Subliniind rolul esențial al Națiunilor Unite în abordarea provocărilor globale, inclusiv cele asociate migrației, reprezentantul GRUI a amintit că România și-a lansat candidatura pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021 și a evidențiat angajamentul parlamentarilor români de a susține cu prioritate acest obiectiv național.

Principalele idei, concluzii și recomandări ale dezbaterii generale au fost sintetizate în Declarația Adunării, document care: subliniază că, dacă este gestionat corespunzător, fenomenul migrației contribuie la creșterea prosperității și bunăstării colective; pune accentul pe rolul parlamentelor în transpunerea în practică a viitoarelor pacte mondiale privind migrația și refugiații, evidențiind necesitatea reconcilierii intereselor naționale pe termen scurt cu viziunea pe termen lung de valorificare, de o manieră ordonată, a mobilității umane; evidențiază responsabilitatea parlamentarilor în abordarea factorilor economici, sociali și de mediu care determină migrația, precum și a cauzelor situației refugiaților; solicită sprijin din partea comunității internaționale în scopul asigurării protecției și asistenței pentru refugiați.

Membrii UIP recomandă includerea, în cele două acorduri, a unor prevederi referitoare la: creșterea volumului și calității datelor privind migranții și refugiații, care să stea la baza politicilor și a dezbaterii publice în domeniu, la nivel național și internațional; încurajarea parteneriatelor cu autoritățile locale, organizațiile societății civile, sectorul privat, aflate în prima linie în gestionarea fluxurilor de migranți și de refugiați; înregistrarea la naștere a tuturor copiilor de migranți și de refugiați, pentru a le putea fi apărate drepturile; stabilirea unor standarde internaționale de practică pentru țările care se confruntă cu problema migranților vulnerabili, în special copii neînsoțiți; eliminarea traficului de persoane printr-o cooperare bi- și multilaterală intensificată și o aplicare mai riguroasă a legilor în vigoare; furnizarea de servicii publice (sănătate, educație, locuințe, hrană) pentru toți migranții și refugiații; sancționarea, prin lege, a discursurilor instigatoare la ură împotriva migranților și refugiaților.

În prima zi de reuniune, participanţii au decis, prin vot, includerea pe ordinea de zi a Adunării a punctului de urgenţă intitulat Consecințele declarației SUA cu privire la Ierusalim și drepturile poporului palestinian în Ierusalim, din perspectiva Cartei și a rezoluțiilor ONU (propunere comună a delegaţiilor din Bahrein, Kuwait, Palestina și Turcia).

În plenul Adunării a fost invitat să ia cuvântul dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, care a evidențiat rolul care revine parlamentarilor în promovarea acoperirii universale de sănătate, în contextul eforturilor de realizare a celui de-al treilea Obiectiv al Dezvoltării Durabile – Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți la toate vârstele. Oficialul OMS a recomandat ratificarea Protocolului privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun și crearea, în țările membre, a unor grupuri de prieteni ai OMS, care să promoveze prioritățile globale în domeniul sănătății.

În ultima zi a sesiunii, Adunarea a aprobat un set de amendamente la Statutul și Regulamentul UIP, care au drept scop încurajarea participării la activitatea UIP a tinerilor parlamentari (pentru care au fost prevăzute locuri speciale în delegațiile naționale la sesiuni și un timp dedicat pentru intervențiile din plenul Adunării).

La lucrările Comisiei pentru pace și securitate internațională, prezidate de dnei Laura Rojas (Mexic), a participat dl. deputat Gavrilă Ghilea, membru al GRUI. 

Comisia a dezbătut şi finalizat textul rezoluției intitulate Promovarea păcii ca vector al dezvoltării durabile, având ca documente de suport memorandumul și proiectul de rezoluție elaborate de dna Marisol Vargas Bárcena (Mexic) şi dl Andrea Caroni (Elveția), co-raportori, și 136 de amendamente propuse de 18 țări și de Forumul Femeilor Parlamentare. În cadrul dezbaterilor, a fost evidențiat faptul că parlamentarii sunt agenți ai schimbării, cu un rol esențial în ratificarea acordurilor internaționale și în transpunerea în plan național al ODD, prin intermediul unei legislații adecvate și al monitorizării modului de aplicare. A fost subliniată, în același timp, importanța garantării unor procese incluzive, cu participarea tuturor actorilor relevanți, în particular organizațiile societății civile.

Comisia a stabilit tema viitoarei sale rezoluții – Neadmiterea folosirii mercenarilor ca mijloc de subminare a păcii și de încălcare a drepturilor omului, la propunerea delegației Ucrainei și a decis organizarea, la următoarea sesiune a UIP, a unei dezbateri privind combaterea violenței sexuale în cadrul operațiunilor ONU de menținere a păcii și în afara acestora.

Lucrările  Comisiei pentru dezvoltare durabilă, finanțe și comerț s-au desfășurat sub conducerea dlui Amadou Cissé, vicepreședinte al comisiei. Participanții au finalizat proiectul de rezoluție cu tema Implicarea sectorului privat în implementarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile, în special în domeniul energiei regenerabile, pe baza textului elaborat de dnii Andries Gryffroy (Belgia) și Duong Quoc Anh (Vietnam), co-raportori, și a unui număr de 115 amendamente propuse de 18 țări, inclusiv România, și de Forumul Femeilor Parlamentare.

Pe parcursul activității de redactare, dna senator Silvia-Monica Dinică a promovat mai multe amendamente ale GRUI care se referă la: rolul energiei regenerabile în reducerea inegalităților în materie de acces la energie, la nivel național și internațional; necesitatea asigurării egalității între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la educație în domeniile științei și tehnologiei, oportunitățile de implicare pe parcursul întregului lanț energetic (inclusiv oportunități în materie de antreprenoriat), participarea la procesele decizionale în sectorul energiei regenerabile; necesitatea adoptării de măsuri, inclusiv în plan legislativ, care să se adreseze grupurilor vulnerabile, în vederea eliminării sărăciei energetice; recomandarea de participare la activitățile forurilor și organizațiilor specializate în domeniul energiei regenerabile, precum Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă, și de intensificare a colaborării dintre UIP și aceste organizații.

Comisia a stabilit tema viitoarei sale rezoluții – Rolul comerțului liber echitabil și al investițiilor în realizarea ODD, îndeosebi în ceea ce privește egalitatea economică, infrastructura, industrializarea și inovarea durabile și a decis organizarea unei reuniuni parlamentare cu ocazia următoarei Conferințe a ONU privind schimbările climatice (Katowice, 2018).    

La reuniunea de lucru a Biroului Comisiei, dna senator Silvia-Monica Dinică, membră a Biroului, a participat la discuțiile pe marginea viitoarei agende de lucru a comisiei și a prezentat măsurile adoptate de forul legislativ român pentru integrarea problematicii ODD în activitatea parlamentară: traducerea în limba română a Instrumentarului de evaluare al UIP Parlamentele și ODD și a publicației UIP-PNUD Rolul parlamentelor in implementarea ODD; sensibilizarea comisiilor de specialitate cu privire la necesitatea implicării în procesul de elaborare a raportului de etapă al României privind  ODD – Raportul Național Voluntar, care va fi prezentat în luna iulie a.c. în cadrul Forumului politic la nivel înalt al Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă; activitatea Grupului de lucru parlamentar privind violența împotriva femeilor și contribuția acestuia la promovarea ODD 5 – Realizarea egalității de gen și emanciparea tuturor femeilor și fetelor.

Comisia pentru democrație și drepturile omului s-a reunit sub președinția dlui Botlogile Tshireletso (Botswana), pentru a dezbate, în pregătirea unei viitoare rezoluții, tema Consolidarea cooperării interparlamentare privind migrația și guvernanța migrației în perspectiva adoptării Compactului global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată. Din partea GRUI au participat dl senator Derzsi Ákos și dl deputat Ion Cupă. Dezbaterea a fost precedată de un dialog cu cei doi co-facilitatori ai compactului, amb. Jürg Lauber (Elveția) și amb. Juan José Gómez Camacho (Mexic), care au adus în discuție aspecte referitoare la cauzele profunde ale migrației, nevoia unui cadru legislativ cuprinzător care să apere drepturile migranților, măsurile de combatere a discriminării și xenofobiei în contextul migrației. 

Dl senator Derzsi Ákos, șeful delegației GRUI, membru al Comisiei, a evocat experiența pozitivă a Parlamentului României în gestionarea problematicii cetățenilor români care trăiesc în străinătate. Referindu-se la rolul parlamentelor în transpunerea în practică a viitorului compact global, dl senator a  recomandat crearea unor structuri parlamentare dedicate, pe modelul comisiilor specializate din Senat și Camera Deputaților, o valorificare cât mai bună  a activității și experienței parlamentarilor aleși în diaspora, concertarea demersurilor în domeniu ale diferitelor organizații și adunări parlamentare. Cu titlu de exemplu, s-a referit la procesul de elaborare și principalele prevederi ale rezoluției privind drepturile lucrătorilor casnici, în special femei, adoptată în 2017 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei la inițiativa unui senator român care reprezintă diaspora. În partea a doua a lucrărilor, comisia a analizat și a aprobat propunerea delegației belgiene de organizare, la următoarea sesiune a UIP, a unei dezbateri privind rolul parlamentelor în combaterea discriminării bazate pe orientare sexuală și identitate de gen.

La reuniunile Comisiei pentru Națiunile Unite, prezidate de dl Anti Avsan (Suedia), a participat dl deputat Gheorghe Dănuț Bogdan, membru al Comitetului Director al GRUI. În cadrul sesiunii de dezbateri referitoare la monitorizarea ODD la nivel parlamentar, parlamentari din Argentina, Serbia și Sri Lanka au prezentat măsurile adoptate de forurile legislative respective pentru instituționalizarea ODD și monitorizarea transpunerii lor în practică. Printre bunele practici prezentate se numără: crearea unor grupuri parlamentare în scopul dezbaterii acestor subiecte; revizuirea capacității instituționale privind ODD cu ajutorul ghidului de autoevaluare elaborat de UIP și PNUD; organizarea de dezbateri publice pentru informarea cetățenilor, societății civile și a mediului de afaceri. Dintre cele mai frecvente riscuri asociate activității parlamentare în domeniul ODD au fost enumerate: presiunile electorale de scurtă durată care pot fi în detrimentul viziunii pe termen lung impusă de ODD; tendința guvernelor și parlamentelor de a se concentra doar pe obiective considerate critice pentru respectiva țară, ignorându-se faptul că ODD sunt puternic interconectate. La rândul său, dna Nadia Isler, directorul SDGs Lab, cu sediul în Geneva, a prezentat activitatea organizației sale care are drept scop asigurarea coerenței în abordarea ODD. 

Cea de-a doua parte a lucrărilor a fost dedicată temei principale a ediției 2018 a Forumului politic la nivel înalt al ONU privind dezvoltarea durabilă – Evoluția către societăți durabile și reziliente, cu accent pe mediu, unul dintre pilonii principali ai dezvoltării durabile.

Forumul Femeilor Parlamentare s-a reunit sub președinția dnei Margaret Mensah-Williams (Namibia), președinta Biroului FFP. Participantele au examinat, din perspectiva egalității de gen, proiectele de rezoluții de pe agenda comisiilor permanente.

În intervenția sa pe tema Promovarea păcii ca vector al dezvoltării durabile (în dezbatere la Comisia UIP pentru pace și securitate internațională), dna senator Silvia-Monica Dinică a evidențiat importanța Rezoluției 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea și responsabilitatea care revine parlamentelor în transpunerea angajamentelor și obligațiilor internaționale asumate de state în politici și legi naționale. Dna senator a arătat că România face pași importanți pentru integrarea dimensiunii de gen în sectorul securității și apărării, acordând o atenție specială participării femeilor la procesele decizionale; Planul Național de Acțiune 2014-2024, adoptat de România pentru implementarea rezoluției 1325, abordează dimensiunea de gen nu doar ca pe un obiectiv în sine, ci și ca pe un factor important în realizarea politicilor și programelor privind pacea si securitatea; totodată, România este reprezentată în Rețeaua Punctelor Focale pentru Femei, Pace și Securitate, structură care facilitează schimbul de informații și bune practici și coordonarea programelor de asistență în domeniu.

Pornind de la experiența României, dna senator a făcut câteva recomandări adresate parlamentelor, din perspectiva rolului lor în promovarea agendei ONU privind femeile, pacea si securitatea: integrarea dimensiunii de gen în strategiile și politicile din sfera păcii și dezvoltării; adoptarea de Planuri Naționale de Acțiune pentru implementarea rezoluției 1325 (cu precizarea că, la ora actuală, numai 38% dintre statele membre ONU au astfel de planuri), desemnarea, după caz, a Punctelor Focale Naționale pentru Femei, Pace și Securitate. Majoritatea propunerilor României au fost preluate de FFP și se regăsesc în rezoluția adoptată de Adunare.

În cadrul reuniunii FFP, dl Martin Chungong, secretarul general al UIP și dna Rosemary Mc Carney, reprezentantul permanent al Canadei la Națiunile Unite, au prezentat obiectivele și activitatea rețelei Campioni internaționali pentru egalitatea de gen.

Parlamentarii cu vârste de până la 45 de ani, membri ai delegațiilor naționale, s-au reunit în cadrul Forumului Tinerilor Parlamentari, prezidat de dna Ruth Betsaida Itamari Choque (Bolivia), pentru a se informa reciproc cu privire la progresele realizate și dificultățile existente în țările lor în ceea ce privește implicarea tinerilor în diferite domenii. Din partea GRUI a participat dna senator Silvia-Monica Dinică.

Participanții au salutat aprobarea, de către forurile directoare ale UIP, a amendamentelor propuse la Regulamentul UIP în scopul creșterii participării tinerilor la activitățile organizației și au examinat, din perspectiva tinerilor, cele două proiecte de rezoluție dezbătute în comisiile pentru pace și securitate internațională și, respectiv, dezvoltare durabilă, finanțe și comerț. În contextul discuțiilor privind modalitățile de promovare a participării tinerilor în viața politică, membrii Forumului au concluzionat că reducerea limitei de vârstă pentru a candida, adoptarea și punerea în aplicare a cotelor electorale pentru tineret și creșterea participării tinerilor în procesele decizionale la nivel local și regional au drept rezultat creșterea numărului de tineri parlamentari aleși.

În cadrul dezbaterii dedicate reformelor în politicile privind HIV/SIDA și sănătatea tinerilor, participanții au discutat despre obstacolele cu care se confruntă tinerii infectați cu HIV din întreaga lume în asigurarea accesului la servicii de sănătate și au subliniat importanța adoptării de legi care să garanteze respectarea drepturilor omului ale tinerilor pentru a elimina stigmatizarea și discriminarea asociate HIV/SIDA.

La reuniunea Asociației Secretarilor Generali de Parlamente (ASGP) au participat secretari generali şi secretari generali adjuncţi ai parlamentelor naţionale şi ai unor adunări parlamentare internaţionale cu statut de observator. Sesiunea ASGP a fost condusă de dl Philippe Schwab, secretarul general al Adunării Federale a Elveţiei, preşedintele ASGP. În deschiderea lucrărilor, la recomandarea Comitetului Executiv al ASGP, plenul Asociaţiei a aprobat afilierea la ASGP a dlui Mihăiţă Calimente, secretar general adjunct al Senatului.

Programul reuniunii a inclus două dezbateri generale pe următoarele teme: Relaţia dintre parlament şi guvern (moderator: dna Jane Lubowa Kibirige, secretarul general al Parlamentului din Uganda); Controlul jurisdicţional asupra actelor interne ale parlamentului (moderator: dl José Manuel Araujo, secretarul general al Parlamentului Portugaliei).

Prima dezbatere a fost precedată de lucrări în cadrul a patru grupuri de lucru ad-hoc, în care au fost abordate sub-temele: colaborarea dintre parlament şi guvern în planificarea şi organizarea lucrărilor parlamentare ; antiparlamentarism şi deontologia funcţiei publice parlamentare; rolul parlamentului în stabilirea componenţei şi în învestirea guvernului; controlul parlamentului asupra guvernului.

În contribuția sa, dl Mihăiţă Calimente a abordat câteva dintre elementele care asigură funcționalitatea relației dintre parlament şi guvern în România: activitatea Ministerului pentru relația cu parlamentul; prevederile regulamentare privind organizarea, la Senat, a Orei primului ministru şi a Orei guvernului; prevederile Legii privind cooperarea dintre parlament şi guvern în domeniul afacerilor europene; instituirea, prin lege, a procedurilor de consultare publică a societății civile cu privire la proiectele de acte normative, direct, prin invitarea reprezentanților acesteia la activitățile organizate de Senat în acest scop sau indirect, prin intermediul website-ului Senatului.

Pe ordinea de zi au figurat și:

• o serie de comunicări, urmate de scurte sesiuni de întrebări şi răspunsuri,  privind:
  • Impactul Brexit-ului, aşa cum este perceput de alte parlamente din statele UE (prof. dr. Horst Risse, secretarul general al Bundestag-ului german; dr. Georg Klemann, secretar general adjunct al Bundesrat-ului german; dl Peter Finegan, secretarul general al Parlamentului Irlandei);
  • Articolul 155 al Constituţiei spaniole şi situaţia din Catalonia (dl Manuel Cavero, secretarul general al Senatului Spaniei);
  • Formarea guvernului în democraţiile pluripartite (dl Geert Jan A. Hamilton, grefier al Senatului Statelor Generale, Olanda);
  • Regulament şi reforme în cadrul Adunării Naţionale: cazul Parlamentului Republicii Africa de Sud (dl Masibulele Xaso, secretarul general al Adunării Naţionale a Republicii Africa de Sud);
  • Dreptul de a lua cuvântul în şedinţă plenară şi privilegii parlamentare (dl Charles Robert, grefierul Camerei Comunelor din Canada);
  • Sistemul prezidenţial care se implementează în Turcia (dl Mehmet Ali Kumbuzoglu, secretarul general al Marii Adunări Naţionale a Turciei);
  • Participarea societăţii la procesul de inovare în cadrul parlamentelor (dl Ali Yildiz, secretarul general adjunct al Adunării parlamentare a statelor de limbă turcă-TURKPA);
• o masă rotundă organizată în scopul promovării Centrului UIP pentru inovare în parlamente, care are ca obiectiv sprijinirea inovării în parlamente, prin adaptarea noilor tehnologii la specificul activităţilor acestor instituții şi prin utilizarea instrumentelor digitale în activităţile curente ale parlamentarilor și funcționarilor, inclusiv în comunicarea publică şi gestionarea relaţiei cu cetăţenii.

În cadrul discuțiilor privind provocările cu care se confruntă administrațiile parlamentare din întreaga lume în implementarea conceptului de e-Parlament, dl Mihăiță Calimente a prezentat principalele elemente ale sistemului informatic al Senatului – intranet, vot electronic, site-ul Senatului ca interfață a interacțiunii cu cetățenii – care oferă acces la baza de date legislative, posibilitatea consultării publice a proiectelor de lege, a depunerii de petiții on-line, a prezenței instituției pe rețelele sociale, subliniind preocuparea pentru asigurarea protecției și  securității acestuia.

***

În marja sesiunii, UIP și Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați au lansat Ghidul pentru parlamentari privind protecția internațională a refugiaților și realizarea sistemelor de azil ale statelor. De asemenea, a fost organizată expoziția Oameni și schimbări climatice, un proiect multi-media care prezintă efectele schimbărilor climatice asupra vieții cotidiene în mai multe regiuni ale globului afectate de diferite tipuri de fenomene climatice.