Audierile Parlamentare la Naţiunile Unite și reuniunea multipartită premergătoare (New York, 21-23 februarie 2018)

Ediția 2018 a Audierilor, cu tema Către un compact global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată: o perspectivă parlamentară, a avut loc la sediul Naţiunilor Unite din New York, având statutul de eveniment comun UIP-ONU. Reuniunea a fost organizată în marja procesului pregătitor care are drept scop elaborarea și adoptarea, de către statele membre ONU, în 2018, a unui acord (compact) global privind migrația.

La Summit-ul ONU din septembrie 2016, liderii politici s-au angajat să înceapă discuţiile privind un compact global privind migraţia, care să fie adoptat în anul 2018. Acesta ar urma să fie primul document normativ care va conţine standarde clare şi uniforme pentru recunoaşterea statutului şi drepturilor migranţilor.

Din delegația GRUI, condusă de dl senator Ioan Stan, președintele GRUI, au făcut parte dnii deputați Octavian Petric și Valeriu-Andrei Steriu, membri ai Comitetului Director al GRUI, dl senator Iancu Caracota și dl deputat Cezar-Florin Preda, membri ai GRUI.

Pe parcursul celor opt sesiuni tematice, problema migrației a fost examinată sub diferite aspecte: situația migrației astăzi; politici naționale și răspunsuri locale-bune practici și nevoia de coordonare; fluxurile migratorii pe scară largă-inițiative naționale și cooperare internațională; coeziunea socială și integrarea migranților; drepturile omului ale migranților; reglementarea statutului migranților; participarea politică și socială a migranților; compactul global în domeniul migrației-aplicarea lui și rolul parlamentelor.

În deschiderea lucrărilor, s-a adresat participanților președintele celei de-a 72-a Adunări Generale a ONU, dl Miroslav Lajčák (Slovacia), care a remarcat preocupările comune ale ONU şi UIP în domenii precum promovarea păcii prin dialog şi mediere, apărarea drepturilor omului, susţinerea dezvoltării durabile şi incluzive și a evidențiat rolul determinant al celor două organizații în elaborarea și transpunerea în practică a primului răspuns global la fenomenul migraţiei. Dl Lajčák a subliniat că singura opţiune coerentă la nivel internaţional este de a acţiona, de a planifica şi de a implementa un sistem care să permită abordarea unitară a migrației. Dl Lajčák a evidențiat rolul deosebit de important al parlamentarilor, care pot contribui la acest proces exprimând punctele de vedere şi opiniile celor pe care îi reprezintă, dar și oferind date concrete de pe teren, din circumscripţii, despre oportunităţile oferite de migraţie şi despre riscurile pe care le poate genera abordarea greşită a acestui fenomen. Totodată, a apreciat angajamentul comun al ONU şi UIP de promovare a multilateralismului în abordarea eficientă și durabilă a actualelor provocări globale, remarcând că modul în care va decurge procesul de adoptare a acordului și rezultatele lui vor influenţa credibilitatea sistemului multilateral.

În cadrul dezbaterilor au fost oferite exemple de bune practici, politici și strategii naționale prin care migranții pot primi sprijin pentru a se integra în mediul social, economic și cultural din țara de destinație și pentru a fi protejați împotriva exploatării, muncii forțate, traficului de persoane. Participanții au încurajat crearea de parteneriate între sectorul privat, cel public și societatea civilă și au reiterat importanța cooperării dintre state, în plan bilateral, regional și global, ca elemente indispensabile pentru o gestionare durabilă a fenomenului migrației, în toate dimensiunile sale.  

Parlamentarii şi oficialii ONU au subliniat că:

• migrația este o realitate și problema care se pune astăzi nu este cum să oprim fenomenul, ci cum să îl gestionăm cât mai bine; în acest scop, este esențială crearea mai multor căi legale de migrație, care să determine o reducere a migrației ilegale și, implicit, să vină în ajutorul țărilor care se confruntă cu dificultăți în eforturile lor de integrare a migranților în societate și pe piața muncii;  
• migrația este, în mare măsură, involuntară; oamenii își părăsesc țara pentru că nu au acasă cele necesare pentru o viață împlinită sau pentru că sunt forțați de împrejurări (conflicte, schimbări climatice, foamete, dezastre naturale, terorism); o bună gestionare a migraţiei presupune identificarea şi abordarea corectă a cauzelor care stau la baza acestui fenomen global; totodată, trebuie să se ia în considerare faptul că factorii care determină migrația nu-și au întotdeauna originea în politicile naţionale deficitare, ci şi în evoluţiile din mediul internaţional, care afectează în mod diferit oamenii și ţările;
• la ora actuală, gestionarea migrației se face, în mare măsură, pe baze ad hoc, multe țări încercând să găsească soluții proprii, individuale, pentru o problemă care este comună; în ciuda eforturilor de până acum, lipseşte deocamdată un cadru global, care să pună de acord toate statele în ceea ce priveşte aranjamentele practice în domeniul migraţiei, astfel încât aceasta să devină sigură, ordonată şi reglementată;
• viitorul compact global va trebui să ofere o definiţie clară a migranţilor, pentru a se face o distincție clară între migranți și refugiați și pentru ca nevoile specifice şi circumstanţele în care se află anumite categorii de migranţi să fie înțelese și abordate cât mai eficient;
• politicile privind migraţia trebuie elaborate şi implementate în conformitate cu legislaţia internaţională în materia drepturilor omului; în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului ale migranţilor, viitorul compact global va trebui să se inspire din cadrul general internaţional în domeniu şi să creeze noi mecanisme de protecţie şi coordonare, astfel încât drepturile tuturor migranţilor să poată fi respectate;
• în acest context, trebuie acordată o atenţie specială migranţilor vulnerabili, precum minorii neînsoţiţi, fetele și femeile, persoanele cu dizabilităţi, prin măsuri de prevenire și combatere a traficului de persoane și a exploatării, sub toate formele sale;
• compactul global privind migrația ar trebui să acorde un spațiu mai amplu politicilor de întoarcere și reintegrare a migranților în țările de origine;
• în ceea ce privește integrarea migranţilor în țările de destinație, trebuie evidențiate necesitatea coordonării între politicile naționale şi iniţiativele locale, rolul care revine autorităților, comunităților locale, școlilor sau angajatorilor, importanța parteneriatelor dintre toți factorii implicați, la nivel național și local;
• printr-o comunicare mai bună, bazată pe fapte concrete și informații exacte, prin evidențierea contribuțiilor pozitive ale migranților în societate, în plan economic și cultural, se pot combate politicile și discursurile discriminatorii care alimentează stereotipurile cu privire la migranți;
• migranții trebuie să contribuie la procesele decizionale din țările în care trăiesc; în acest sens, există numeroase exemple de măsuri prin care unele state sau orașe le oferă migranților posibilitatea de a participa la elaborarea politicilor în domeniile de interes; 
• parlamentarii, în virtutea prerogativelor lor în materie de reprezentare, legiferare, bugetare şi control, au responsabilitatea de a susţine procesul de elaborare a compactului global; în același timp, este necesară recunoașterea explicită a contribuției parlamentarilor la implementarea viitorului acord.

Dl deputat Valeriu-Andrei Steriu, membru al Comitetului Director al GRUI, a arătat că: migrația ocupă și va continua să ocupe un loc central pe agenda națională și internaţională, iar impactul său economic, social, politic și umanitar impune întreaga atenție a țărilor lumii și a comunității parlamentare internaționale; în abordarea fenomenului migrației, România se bazează pe principii și valori fundamentale: respectarea drepturilor omului și a statului de drept, solidaritate internațională, responsabilitate împărtășită, o cooperare internațională consolidată. Referindu-se la importanța asigurării coeziunii sociale și a integrării migranților, parlamentarul român a subliniat că măsurile de combatere a stereotipurilor, rasismului și xenofobiei trebuie să înglobeze o diversitate de aspecte, inclusiv: culegerea și diseminarea unor date corecte despre migranți; sensibilizarea opiniei publice cu privire la contribuția pozitivă pe care migranții o pot avea în comunitățile din țara de destinație; promovarea toleranței printr-o educație adecvată, la toate nivelele; instruirea corespunzătoare a personalului însărcinat cu aplicarea legii și a celui din domeniul justiției; adoptarea de legi pentru prevenirea și combaterea retoricii xenofobe și a discursului bazat pe ură. Reprezentantul GRUI a menţionat că acest tip de discurs este incriminat de legislația din România şi că viitorul compact global ar trebui să abordeze în mod adecvat rolul pe care îl poate juca social media în propagarea – sau, dimpotrivă, în combaterea – retoricii discriminatorii și a discursului bazat pe ură. Dl deputat Steriu a mai arătat că măsurile care vizează în mod nemijlocit combaterea discriminării la adresa migranţilor nu pot fi eficiente decât dacă sunt însoţite de strategii şi politici având ca scop eliminarea sărăciei şi creşterea bunăstării populaţiei, în ansamblul său, acordându-se o atenţie specială grupurilor vulnerabile. Acestea sunt condiţii indispensabile pentru construirea unor societăţi tolerante şi coezive.

Principalele recomandări și concluzii ale Audierilor Parlamentare la Națiunile Unite au fost prezentate, ca o contribuție parlamentară, în cadrul negocierilor interguvernamentale privind viitorul Compact global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată.

***

În preziua Audierilor Parlamentare, delegația GRUI a participat la audierea multipartită cu tema Fapte în loc de percepții: promovarea unor dezbateri privind migrația care să se bazeze pe dovezi.  

Participanții au arătat că: în ultimii ani, fenomenul migraţiei a ocupat un loc central în mass media și în discursurile publice, în contextul deplasărilor masive de migranţi şi refugiaţi; în numeroase situaţii, migrația a fost prezentată prin prisma prejudecăţilor, a ideologiei sau a fricii, fapt semnalat și de secretarul general al Națiunilor Unite, care, în ultimul său raport în materie, constată cu îngrijorare răspândirea retoricii xenofobe privind migraţia. Au fost evidențiate: nevoia unor date dezagregate de calitate privind migranții, care să fie puse la dispoziția decidenților politici și a liderilor de opinie; necesitatea combaterii discursurilor incorecte privind migrația și rolul pe care îl poate juca mass media în succesul acestui demers; rolul persoanelor publice și al societății civile în combaterea rasismului, xenofobiei și stereotipurilor; nevoia ca vocile migranților să se facă auzite în procesul de elaborare a politicilor care îi privesc. S-a concluzionat că, pentru promovarea unui discurs public bazat pe dovezi, este nevoie atât de leadership politic, cât și de implicarea guvernelor, parlamentarilor, sectorului privat, a societăţii civile și a migranţilor, precum și de o cooperare mai strânsă între toți acești factori.