Raportul Femeile în parlament în 2017: o retrospectivă a anului trecut

Raportul, lansat, ca în fiecare an, cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, oferă o imagine de ansamblu asupra progreselor și obstacolelor înregistrate de femei în parlament, în urma alegerilor din anul 2017.

Publicația prezintă date privind ponderea femeilor în parlamentele naționale, informații despre femeile ce dețin funcția de președinți de parlamente și despre femeile candidate, precum și tendințele în materie, la nivel regional și mondial. În același timp, sunt analizate mecanismele care au rolul de a promova accesul femeilor în parlament.

Raportul evidențiază, printre altele, că în anul 2017 s-au înregistrat schimbări pozitive la nivelul normelor culturale și sociale care influențează participarea femeilor în alegeri și că sistemul de cote electorale este acceptat din ce în ce mai mult ca strategie esențială pentru participarea femeilor în politică. În mai multe țări s-a înregistrat un număr record de candidate în alegeri, ceea ce demonstrează că femeile sunt tot mai convinse de importanța contribuției pe care o pot avea în viața politică și sunt tot mai determinate să își exercite drepturile politice.  

Astfel, raportul constată că:

• la nivel global, ponderea medie a femeilor în parlamentele naționale a crescut nesemnificativ în 2017 față de 2016, de la 23,3% la 23,4%, ceea ce se explică parțial prin numărul mai mic de scrutine legislative din 2017, comparativ cu anii precedenți;
• raportat la o perioadă mai mare, ponderea femeilor parlamentare a crescut în mod constant cu aproape 0,6 % în fiecare an; în 2007, de exemplu, femeile parlamentare reprezentau doar 17,8% din totalul parlamentarilor;
• femeile au obținut rezultate mai bune în alegeri în 2017 față de anii precedenți; ele au câștigat 27,1% din mandate, comparativ cu 22,3% în 2016 și 25% în 2015;
• în Europa au fost înregistrate cele mai mari progrese, dar și cele mai mari regrese; în Franța și Albania, ponderea femeilor parlamentare a crescut cu aproximativ 10 %, în timp ce în Islanda și Liechtenstein a scăzut cu aproximativ 8%;
• sistemele electorale au continuat să influențeze șansele femeilor de a fi alese; mai multe femei sunt alese în sistemele de reprezentare proporțională (27,2%), comparativ cu sistemele majoritare (26,7%) ; sistemele de reprezentare proporțională dau rezultate și mai bune atunci când sunt combinate cu sistemul de cote pe criterii de gen;
• femeile au câștigat peste 30% din numărul de locuri în 24 de camere parlamentare (din 21 de țări) în care se utilizează cote, comparativ cu doar 15,4% din locuri în 19 camere (din 16 țări) unde nu există cote;
• campania #MeToo derulată în 2017 a avut  un  rol major în expunerea practicilor de hărţuire şi agresiune sexuală împotriva femeilor în sferele politice, economice și în mass media din întreaga lume, inclusiv în parlamente.

Versiunea în limba engleză a ghidului este disponibilă pe website-ul UIP