Cea de-a 139-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Geneva, 13-18 octombrie 2018)

 La sesiune au fost prezente delegații parlamentare din 145 de țări, reprezentanți ai unor adunări parlamentare internaționale cu statut de membru asociat sau de observator, reprezentanți ai programelor și agențiilor din sistemul Națiunilor Unite și ai altor organizații internaționale. Programul a inclus dezbateri în plenul Adunării, reuniuni ale organelor directoare și specializate, întâlniri ale grupurilor geopolitice, paneluri tematice s.a.

Din delegația parlamentară, condusă de dl senator Mario-Ovidiu Oprea, membru al Comitetului Director al GRUI, au făcut parte: dnii deputați Octavian Petric și Mihai Alexandru Voicu, membri ai Comitetului Director al GRUI, dnele senatoare Liliana Sbîrnea și Silvia-Monica Dinică și dna deputat Nicoleta-Cătălina Bozianu, membre ale GRUI. La reuniunea ASGP a participat dna Izabela Chencian, secretarul general al Senatului, membră a Asociației. 

   CONSILIUL DIRECTOR

La reuniunile Consiliului Director au participat dl senator Mario-Ovidiu Oprea, dl deputat Octavian Petric și dna senator Silvia-Monica Dinică.  Consiliul:

• a examinat și, după caz, a aprobat: rapoartele de activitate ale președintelui și secretarului general ai UIP; rezultatele celor mai recente reuniuni specializate ale UIP și calendarul reuniunilor viitoare; rapoartele organelor specializate ale UIP cu privire la activitățile desfășurate pe parcursul sesiunii; rapoartele de activitate ale membrilor UIP; situația financiară și bugetul UIP pentru 2019;
• a analizat 295 de cazuri de încălcare a drepturilor omului ale parlamentarilor din 13 țări (Afganistan, Cambogia, RPD Congo, Filipine, Malaezia, Maldive, Mauritania, Palestina/Israel, Senegal, Turcia, Uganda și Venezuela) și a adoptat o serie de decizii referitoare la acestea;
• a examinat activitățile realizate de UIP în cooperare cu Națiunile Unite în intervalul 15 martie-15 septembrie 2018 și a luat notă de faptul că Adunarea Generală a ONU, în baza celei mai recente rezoluții privind interacțiunea dintre Națiunile Unite, parlamentele naționale și UIP (mai 2018), a proclamat ziua de 30 iunie ca Zi Internațională a Parlamentarismului;
• a examinat raportul Grupului consultativ la nivel înalt al UIP privind combaterea terorismului și a extremismului violent, context în care a salutat angajamentul ONU de a finanța în proporție de cel puțin 50% proiectele inițiate în baza acestui acord și a aprobat programul de lucru al Grupului și activitățile viitoare, inclusiv primul Summit parlamentar mondial UIP-ONU privind combaterea terorismului și o viitoare platformă web care va include o bază de date legislativă și instrumente parlamentare în domeniul combaterii terorismului;
• a validat Declarația prezidențială cu privire la evoluțiile recente din Peninsula Coreeană, prin intermediul căreia: salută evenimentele istorice recente – Summit-ul inter-coreean din aprilie, Summit-ul SUA-RPD Coreeană din iunie, vizita președintelui Moon Jae la Phenian, din septembrie – și eforturile ambelor părți de apropiere și înțelegere reciprocă; evidențiază rolul UIP de facilitator al contactelor dintre parlamentarii Republicii Coreea și RPD Coreene cu prilejul Adunărilor UIP; subliniază angajamentul delegațiilor parlamentare din cele două țari de a colabora, în și în afara Uniunii, pentru a contribui la realizarea unor progrese substanțiale pe calea normalizării relațiilor inter-coreene.

ADUNAREA

Lucrările Adunării s-au desfășurat sub preşedinţia dnei Gabriela Cuevas Barron (Mexic), președinta UIP. Pe parcursul sesiunii, s-au adresat participanților: dr. Fabiola Gianotti, directorul general al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară; dl Henk Rogers, fondator și președinte al fundației Planeta Albastră; dl Mark Limon, directorul executiv al Grupului pentru Drepturi Universale; dl Toby Mendel, directorul executiv al Centrului pentru Drept și Democrație.

În discursul său pe tema dezbaterii generale din plenul Adunării – Rolul esențial al parlamentelor în promovarea păcii și dezvoltării într-o eră a inovațiilor și a schimbărilor tehnologice, dl deputat Mihai-Alexandru Voicu: a subliniat că lumea se află într-o continuă transformare științifică și tehnologică, motiv pentru care este necesară investiția în calitățile digitale ale populației, pe tot parcursul vieții; a enumerat măsurile întreprinse la nivel național pentru consolidarea sistemelor de securitate cibernetică, dezvoltarea rețelelor broadband de mare viteză, asigurarea interoperabilității sistemelor și serviciilor digitale; a pus accentul pe necesitatea valorificării cât mai bune a potențialului pe care îl au specialiștii în tehnologie, cu atât mai necesară astăzi, când discrepanța dintre cererea și oferta de personal cu abilități digitale este în permanentă creștere. Referindu-se la securitatea cibernetică, dl deputat a menționat preocuparea consecventă a României vizând armonizarea măsurilor interne cu prevederile în domeniu adoptate la nivel internațional, cât și în cadrul formatelor multilaterale de cooperare din care țara noastră face parte.

Principalele concluzii ale dezbaterii generale au fost sintetizate într-un document final care evidențiază mai multe direcții de acțiune parlamentară: consolidarea cadrului legislativ care susține inovația științifică și tehnologică în sprijinul păcii și dezvoltării; transformarea parlamentelor în vectori ai inovației tehnologice pentru creșterea transparenței și incluziunii; consolidarea legăturilor dintre parlamente și comunitatea științifică; promovarea cooperării științifice internaționale în sprijinul păcii și dezvoltării. 

Adunarea a dezbătut și punctul de urgență intitulat Schimbările climatice – să nu depășim limitele. Rezoluția pe această temă pornește de la concluziile ultimului raport al Panelului Interguvernamental al ONU privind Schimbările Climatice, care semnalează că, pentru limitarea încălzirii globale la 1,5⁰C, este nevoie de schimbări urgente și radicale în toate sectoarele societății. Rezoluția exprimă angajamentul UIP de a sprijini parlamentele naționale să aplice cele mai adecvate politici publice și strategii bugetare și să mobilizeze resursele necesare pentru aplicarea Acordului de la Paris. Parlamentele sunt invitate: să susțină elaborarea regulamentului și liniilor directoare pentru implementarea acordului și simplificarea procedurilor de obținere a fondurilor destinate combaterii schimbărilor climatice; să-și încurajeze guvernele să realizeze integral obiectivele din domeniul energiilor regenerabile și angajamentele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect seră.

În ziua de 16 octombrie, cu ocazia sesiunii speciale dedicată celei de-a 70-a aniversări a Declarației Universale a Drepturilor Omului, membrii UIP  au adoptat o declarație prin care reafirmă relevanța principiilor care stau la baza acestui document de importanță istorică și se angajează: să armonizeze legislația națională cu obligațiile internaționale în materia drepturilor omului; să promoveze, prin modul de funcționare a parlamentului, prin acțiunea și discursul parlamentar, principiile egalității, libertății și justiției; să apere drepturile omului, cu precădere drepturile persoanelor vulnerabile; să-și manifeste solidaritatea cu parlamentarii din diferite părți ale lumii ale cărori drepturi sunt încălcate; să susțină și să recunoască meritele apărătorilor drepturilor omului.

În ultima zi a sesiunii UIP, Adunarea a aprobat rezoluția cu tema Consolidarea cooperării interparlamentare privind migrația și guvernanța migrației în perspectiva adoptării Compactului global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată. Documentul include un număr important de propuneri ale GRUI, care vizează: informarea potențialilor migranți cu privire la oportunități, restricții, riscuri și drepturi în contextul migrației; consolidarea cadrului legislativ în scopul protejarii lucrătoarelor migrante împotriva abuzurilor și exploatării; intensificarea cooperării dintre țările de origine, tranzit și destinație pentru returnarea și readmisia migranților în condiții de siguranță și respect al demnității umane și adoptarea măsurilor necesare, în plan individual, în cadrul comunităților și la nivel de politici generale, pentru asigurarea reintegrării lor durabile; identificarea și protectia migranților aflați în situații vulnerabile; valorificarea surselor de date existente referitoare la migranți și intensificarea culegerii și schimbului de date privind migrația, în scopul unei fundamentări solide a politicilor și legislației în domeniu; abordarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile atât prin prisma contribuției lor la gestionarea optimă a migrației și la înlăturarea cauzelor migrației forțate și nereglementate, cât și prin prisma beneficiilor pe care o migrație sigură, ordonată și reglementată le aduce dezvoltării.     

Rezoluția recomandă, între altele: ratificarea și aplicarea instrumentelor internaționale care apără drepturile omului ale migranților; combaterea xenofobiei, rasismului, intoleranței și a altor forme de discriminare la adresa migranților; extinderea căilor legale de migrație; consultarea tuturor partenerilor, inclusiv a diasporei și migranților, în elaborarea politicilor în domeniu; promovarea înțelegerii reciproce dintre migranți și societatea-gazdă; integrarea dimensiunii de gen în legislația și politicile referitoare la lucrătorii migranți; stabilirea unui standard internațional de practică pentru migranții aflați în situații de vulnerabilitate și aplicarea consecventă a principiului interesului superior al copilului în gestionarea situației copiilor migranți; consolidarea cooperării internaționale pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane; elaborarea, sub egida UIP, a unui Plan parlamentar de acțiune privind migrația.

COMISIA PENTRU PACE ȘI SECURITATE INTERNAȚIONALĂ

La reuniunea Comisiei, prezidată de dl José Ignacio Echaniz (Spania), a participat dl deputat Mihai Alexandru Voicu.

În cadrul dezbaterii cu tema Dezarmare globală și neproliferare, moderată de dl Daniel Plesch, directorul Centrului de studii internaționale și diplomație al Universității SOAS, participanții au discutat despre: noul program de dezarmare al secretarului general al ONU, care propune posibile căi de acțiune pentru repoziționarea dezarmării în centrul sistemului de menținere a păcii și securității; proiectul privind controlul parlamentar asupra politicilor de dezarmare, controlul armamentelor și neproliferare, elaborat de Comitetul înființat în baza Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al ONU; Tratatul privind comerțul cu arme și rolul parlamentelor în responsabilizarea guvernelor pentru transpunerea lui în practică; noile științe și tehnologii în contextul conflictelor armate.   

Cu ocazia panelului intitulat Combaterea violenței sexuale în cadrul operațiunilor ONU de menținere a păcii și în afara acestora, membrii Comisiei au fost informați de către dna Wendy Cue, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare, despre măsurile adoptate în sistemul Națiunilor Unite pentru prevenirea și combaterea actelor de exploatare și violență sexuală comise de personalul umanitar împotriva populației din țările beneficiare de asistență. Membrii Comisiei au evidențiat importanța Rezoluției 2272 (2016) a Consiliului de Securitate vizând prevenirea exploatării și violențelor sexuale comise de persoane aflate sub mandat ONU; au prezentat diferite inițiative naționale menite să faciliteze participarea femeilor în operațiunile de menținere a păcii; au recomandat elaborarea unei foi de parcurs pentru acțiuni parlamentare în vederea combaterii violenței sexuale în situații de conflict.

La audierea privind caracterul inacceptabil al folosirii mercenarilor ca mijloc de subminare a păcii și de încălcare a drepturilor omului au fost invitați dna Jelena Aparac, Grupul de lucru al ONU privind folosirea mercenarilor, și prof. Walter Bruyère-Ostells, Institutul de științe politice din Aix-en-Provence, care au prezentat evoluția mercenariatului de-a lungul istoriei, diferitele categorii de mercenari, diferențele și similitudinile dintre mercenari și luptătorii combatanți și au subliniat că la ora actuală nu există o definiție unică a mercenariatului. Experții au recomandat interzicerea, prin lege, a folosirii mercenarilor și luptătorilor străini, reglementarea activității companiilor militare private, o monitorizare mai atentă a sectorului securității, precum și ratificarea, de către toate statele, a diferitelor convenții care se referă la mercenari. 

COMISIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ, FINANȚE ȘI COMERȚ

Reuniunea a fost prezidată de dna senator Silvia-Monica Dinică, membră a Biroului Comisiei și, în partea a doua, de dna Bani Mustapha (Iordania), vicepreședintă a Comisiei.

Participanții au discutat despre Contribuția parlamentară la Conferința ONU privind schimbările climatice – COP 24 (Katowice, 3-14 decembrie 2018), insistând asupra prevederilor Acordului de la Paris, adoptat în 2015, și a rolului Contribuțiilor naționale determinate, introduse prin acest instrument. Totodată, au subliniat că măsurile privind schimbările climatice trebuie abordate în contextul Obiectivelor Dezvoltării Durabile.       

Dezbaterea cu tema Rolul comerțului liber și echitabil și al investițiilor în realizarea ODD, îndeosebi în ceea ce privește egalitatea economică, infrastructura, industrializarea și inovarea durabile a adus în prim plan rolul parlamentelor în promovarea unor relații comerciale corecte și echitabile, a egalității de șanse între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare în materie de comerț, precum și a industrializării, în absența căreia liberul schimb poate avea consecințe negative asupra țărilor în curs de dezvoltare.

Membrii Comisiei au discutat și despre măsurile adoptate de parlamente pentru transpunerea în practică a rezoluției UIP Implicarea sectorului privat în implementarea ODD, în special în domeniul energiei regenerabile (martie 2018), în dialog cu experți ai Agenției Internaționale pentru Energii Regenerabile. Aceștia au prezentat avantajele multiple ale energiilor regenerabile în plan economic, social și de mediu și au subliniat că, pentru a contribui la creșterea PIB și la stimularea creșterii economice, tranziția energetică trebuie să se desfășoare în mod corect și echitabil.

La reuniunea de lucru a Biroului Comisiei UIP pentru dezvoltare durabilă, finanțe și comerț, dna Silvia-Monica Dinică a prezentat cele mai recente evoluții din România în promovarea ODD, respectiv actualizarea, de către autoritățile române, cu larga implicare a partenerilor sociali, a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă – Orizonturi 2013-2020-2030 și procesul aferent Evaluării Naționale Voluntare, prezentată de România în iulie 2018, la Forumul Politic la Nivel Înalt al ONU privind Dezvoltarea Durabilă. Pornind de la experiența României, dna senator a evidențiat importanța elaborării unor indicatori adecvați, adaptați contextului național, în măsură să cuantifice progresele reale în domeniul dezvoltării durabile, și rolul esențial al educației pentru o dezvoltare durabilă. În context, s-a referit și la introducerea, în România, a ocupației de expert în dezvoltare durabilă.

COMISIA PENTRU DEMOCRAȚIE ȘI DREPTURILE OMULUI

Comisia s-a reunit s-a reunit sub președinția dlui Anil Desai (India). Din partea GRUI au participat dl deputat Mihai Alexandru Voicu, dna senator Silvia-Monica Dinică, dna deputat Nicoleta Cătălina-Bozianu.

Participanții au finalizat proiectul de rezoluție cu tema Consolidarea cooperării interparlamentare privind migrația și guvernanța migrației în perspectiva adoptării Compactului global pentru o migrație sigură, ordonată și reglementată, pornind de la textul elaborat de cei trei co-raportori – dna Karina Sosa (El Salvador), dl José Echaniz (Spania), dl Ahmed Touizi (Maroc) – și de la cele peste 90 de amendamente propuse de 17 țări, inclusiv România, și de Forumul Femeilor Parlamentare. Amendamentele GRUI (o parte susținute și de Forumul Femeilor Parlamentare), prezentate de dna senator Silvia-Monica Dinică și dl deputat Mihai Alexandru Voicu, au fost incluse, în totalitate, în rezoluția finală.

COMISIA PENTRU NAȚIUNILE UNITE

La lucrările Comisiei, prezidată de dl Juan Carlos Romero (Argentina), au participat dl senator Mario-Ovidiu Oprea și dl deputat Octavian Petric.  

Participanții au discutat despre oportunitatea creării unui organism interguvernamental fiscal al ONU pentru rezolvarea problemelor în suspensie în materie de evaziune fiscală a întreprinderilor, în cadrul unui panel la care au fost invitați experți din partea UNCTAD și a Rețelei Europene pentru Datorii și Dezvoltare. Majoritatea intervenienților s-au exprimat în favoarea înființării respectivului organism, menționând că: inițiativa OECD privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS) are lacune; un asemenea organism, deschis tuturor statelor membre, nu ar submina suveranitatea guvernelor în materie de fiscalitate, ci, dimpotrivă, ar consolida capacitatea acestora de a colecta impozite în numele cetățenilor; viitorul organism ar putea fi mandatat și să stabilească, eventual printr-un acord internațional, o nouă categorie de impozite la nivel global, destinate soluționării unor probleme de anvergură planetară, precum impactul schimbărilor climatice. 

În cadrul dezbaterii cu tema Posibilități de cooperare între parlamente și Organizația Mondială a Sănătății, în principala sa calitate de agenție a ONU pentru sănătatea mondială, la care a participat dna Michele Boccoz, director pentru relații externe, OMS, au fost evidențiate: rolul esențial al OMS în realizarea ODD 3 privind sănătatea; recomandarea, inclusă în rezoluția din 2018 a Adunării Generale a ONU pe tema interacțiunii dintre ONU, parlamentele naționale și UIP , privind intensificarea cooperării dintre OMS și UIP; contribuția parlamentelor la extinderea, prin intermediul legiferării și al alocărilor bugetare, a accesului populației la servicii de sănătate. Membrii Comisiei au încurajat OMS să colaboreze îndeaproape cu UIP și, în mod direct, cu parlamentele naționale și au recomandat parlamentelor să înființeze grupuri de „prieteni ai OMS”. 

 FORUMUL FEMEILOR PARLAMENTARE

Forumul s-a reunit sub președinția dnei Susan Kihika (Kenya), prim vicepreședinte al FFP. La lucrări au participat dnele senatoare Liliana Sbîrnea și Silvia-Monica Dinică și dna deputat Nicoleta-Cătălina Bozianu.

Participantele au examinat, dintr-o perspectivă de gen, proiectul de rezoluție privind cooperarea interparlamentară în gestionarea migrației, în cadrul a două grupuri de lucru la care s-a discutat despre protecția femeilor migrante împotriva traficului de ființe umane și a tuturor formelor de violență și despre incluziunea, munca și drepturile femeilor migrante.  

În intervenția sa în cel de-al doilea grup de lucru, dna senator Silvia-Monica Dinică a atras atenția asupra riscurilor de abuz și violență cu care se confruntă femeile care migrează în căutarea unui loc de muncă, îndeosebi lucrătoarele casnice, și a recomandat implicarea activă a parlamentelor în promovarea drepturilor lucrătoarelor migrante, prin armonizarea legislației interne cu prevederile instrumentelor internaționale în materie.

Cu ocazia dezbaterii-panel privind egalitatea de gen în știință și tehnologie, participantele și-au exprimat opiniile despre măsurile care pot fi luate pentru creșterea implicării femeilor în știință, tehnologie, informatică, matematică (STIM), punând accentul pe educație, pe sprijinul care trebuie acordat femeilor cercetători și profesori și pe necesitatea finanțării proiectelor de cercetare și a întreprinderilor de înaltă tehnologie conduse de femei.

În intervenția sa, dna senator Liliana Sbîrnea s-a referit la: rolul învățământului în creșterea participării femeilor în domeniile STIM, prin măsuri menite să sporească interesul tinerelor fete pentru disciplinele de specialitate; necesitatea reducerii decalajului digital dintre femei și bărbați, context în care a precizat că România ocupă locul al doilea la nivelul UE în ceea ce privește ponderea femeilor în sectorul digital; preocuparea decidenților politici, a mediului academic și a societății civile din România pentru identificarea unor soluții care să încurajeze fetele și femeile să urmeze o carieră în STIM; introducerea, în România, a ocupației de expert în egalitatea de șanse. Dna senator a menționat că inovația și digitalizarea sunt priorități ale mandatului României la Președinția Consiliului UE și vor fi abordate inclusiv prin prisma egalității de gen.  

La dezbaterea paritară cu tema Să garantăm că toți copiii se bucură de drepturile lor și cresc la adăpost de violență, la care au fost invitați reprezentanți ai organizațiilor Global Campaign și Plan International, s-a discutat despre: normele sociale legate de vârstă și sex și modul în care acestea generează diferite forme de violență împotriva fetelor și băieților; extrema vulnerabilitate la violență a copiilor care nu sunt înregistrați la naștere; necesitatea integrării aspectelor legate de vârstă, precum și a particularităților și nevoilor speciale ale fetelor și băieților, atât în legislația și politicile destinate combaterii violenței împotriva copiilor, cât și în serviciile de protecție a copiilor victime ale violenței; importanța implicării copiilor în deciziile care îi privesc și necesitatea informării lor cu privire la drepturile de care beneficiază și problematica egalității de gen.

 ASOCIAȚIA SECRETARILOR GENERALI DE PARLAMENTE (ASGP)

ASGP s-a reunit în paralel cu lucrările Adunării UIP, sub președinția dlui Philippe Schwab, secretarul general al Adunării Federale a Elveţiei, preşedintele Asociației.

Programul a inclus: dezbateri generale pe temele Caracterul public sau secret al şedinţelor şi influenţa acestuia asupra procesului decizional; Obligativitatea consultării parlamentului de către guvern cu privire la anumite acţiuni guvernamentale; O nouă legislatură – aspecte procedurale și administrative; comunicări prezentate de membri ai Asociației, pe subiecte precum implementarea obiectivelor Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (Georgia); folosirea procedurii „examinării de urgenţă” (India); numirile în posturi publice (Canada).

În cadrul dezbaterii cu tema Obligativitatea consultării parlamentului de către guvern cu privire la anumite acţiuni guvernamentale, secretarul general al Senatului a prezentat câteva dintre elementele care asigură funcționalitatea relaţiei dintre parlament şi guvern în România în situaţii precum: procedura de modificare a Constituţiei prin iniţiativă legislativă/proiect de lege adoptat de parlament şi validat prin referendum; audierea, în comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere, a persoanelor propuse pentru funcţia de ministru; acordarea votului de încredere guvernului; avizarea persoanelor propuse de Ministerul Afacerilor Externe pentru funcţiile de şefi ai misiunilor diplomatice şi consulare ale României în străinătate; instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu și gestionarea situaţiilor în care se impune legiferarea în regim de urgenţă etc.

În contribuția la dezbaterea cu tema O nouă legislatură: aspecte procedurale şi administrative, dna Izabela Chencian s-a referit la procedurile implementate de secretariatul general al Senatului pentru primirea senatorilor la început de legislatură şi pentru acomodarea acestora cu noul mediu de lucru şi cu responsabilităţile mandatului de senator.

 Membrii ASGP au participat și la atelierul cu tema Cât de eficace sunt parlamentele în exercitarea funcţiei de control asupra guvernului? Cât de bine îmi exercit atribuţiile în acest domeniu?, organizat împreună cu UIP. Evenimentul a reprezentat o continuare a acţiunilor prin care Uniunea promovează întărirea controlului parlamentar asupra guvernului și a avut ca repere recomandările din Raportul parlamentar global al UIP intitulat Controlul parlamentar: puterea parlamentului de a trage la răspundere guvernul, lansat în 2017.