Forumul politic la nivel înalt al Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă și evenimentele asociate (New York, 17-20 iulie 2023)

Sesiunea 2023 a Forumului politic la nivel înalt al Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (HLPF), cu tema Accelerarea redresării post-COVID-19 și implementarea integrală, la toate nivelurile, a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, a avut loc în perioada 10-20 iulie, sub auspiciile Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite.

Deputatul Ioan Cupșa, membru al Comitetului Director al GRUI, vicepreședinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, membru al Comisiei pentru constituționalitate și al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, și senatorul Gheorghiță Mîndruță, membru al GRUI, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat, au participat, în perioada 17-20 iulie a.c., la segmentul la nivel înalt al HLPF, la Forumul parlamentar organizat de Uniunea Interparlamentară (UIP) și la alte evenimente din programul HLPF.

Cei doi parlamentari au făcut parte din delegația României, condusă de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, alături de reprezentanți ai Guvernului – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Afacerilor Externe, și ai Asociației Municipiilor din România, Asociației Comunelor din România și Asociației Tineretul ONU din România.

Ediția 2023 a HLPF a pus accentul pe cinci din cele 17 Obiective ale Dezvoltării Durabile: ODD 6 – apă curată și sanitație, ODD 7 – energie curată și accesibilă, ODD 9 – industrie, inovare și infrastructură, ODD 11 – orașe și comunități durabile și ODD 17 – parteneriate pentru ODD.

Intervenția națională a României în plenul HLPF, în cadrul dezbaterii generale cu tema Consolidarea impulsului în perspectiva Summitului Obiectivelor Dezvoltării Durabile, a fost susținută de șeful delegației române, care s-a referit la măsurile luate de țara noastră pentru implementarea ODD și a dat câteva exemple recente: adoptarea strategiei pentru tranziția României spre economia circulară 2020-2030; implementarea sistemului informatic de urmărire a trasabilității lemnului; actualizarea Planului național pentru energie și climă; elaborarea strategiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la schimbările climatice. Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a menționat că Guvernul României implementează în prezent Planul Național de Redresare și Reziliență, care vizează investiții și reforme în diverse sectoare de mediu, pentru extinderea fondului forestier național, protecția biodiversității, gestionarea resurselor de apă, colectarea separată a deșeurilor și promovarea economiei circulare. Demnitarul român a mai subliniat că, pentru a asigura o abordare integrată a ODD, coerența politicilor naționale are un rol cheie, iar acestea trebuie să se bazeze pe realitățile și nevoile comunităților locale.

România s-a numărat printre cele 39 de state care au prezentat, în cadrul segmentului la nivel înalt, Rapoarte Naționale Voluntare (RNV) privind implementarea ODD. Acestor țări li s-a alăturat Uniunea Europeană, care a prezentat, în premieră, un raport voluntar. Raportul României, al doilea după cel realizat în 2018, este rezultatul unui proces amplu de consultări cu toate segmentele sociale. RNV a fost completat cu o declarație care reflectă perspectiva tinerilor, un raport al copiilor și un raport subnațional elaborat la nivelul municipiilor și comunelor.

Forumul parlamentar al UIP a avut tema generală Bilanțul la jumătatea parcursului spre realizarea ODD: evaluarea acțiunilor parlamentare.

În intervenția sa din cadrul primei sesiuni, intitulată Parlamentele și ODD: provocarea instituțională, deputatul Ioan Cupșa a prezentat principalele etape ale parcursului țării noastre de integrare a ODD în context național, amintind că Parlamentul  României a fost primul for legislativ din lume care și-a manifestat oficial susținerea pentru Agenda 2030, prin declarația politică adoptată în 2016. În continuare, s-a referit la obiectivele și rolul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, aflat în directa coordonare a Primului Ministru, precum și la principalele elemente ale Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României, adoptată în 2018. A adăugat că arhitectura instituțională pentru ODD include un Comitet interministerial la nivel înalt, o rețea de hub-uri în ministerele de linie și un Consiliu Consultativ format din reprezentanti ai mediului academic, comunității știintifice și societății civile, asigurându-se astfel coerența activităților subsumate dezvoltării durabile, cu implicarea corespunzătoare a tuturor actorilor interesați și relevanți. În același context, a mentionat și înființarea, în România, a unui corp de experți în dezvoltare durabilă, la nivelul autorităților centrale și locale.

Reprezentantul GRUI a arătat că Parlamentul primește și analizează rapoartele anuale ale Guvernului privind progresele în domeniul dezvoltării durabile, iar problematica ODD este monitorizată de o structură specializată a Camerei Deputaților – Subcomisia pentru dezvoltare durabilă, dar și de comisiile specializate din cele două Camere, potrivit competențelor. „În concluzie, pot să afirm că ODD au fost integrate progresiv în activitatea noastră parlamentară, pe palierele legislativ, de control și de asigurare a coerenței politicilor sectoriale. În acelasi timp, ODD constituie o temă prioritară a agendei noastre de diplomație parlamentară”, a precizat deputatul Ioan Cupșa.

În ultima parte a lucrărilor, la sesiunea cu tema Mai mult decât PIB: măsurarea și valorizarea a ceea ce contează pentru oameni și planetă, a luat cuvântul senatorul Gheorghiță Mîndruță, care a precizat că forul legislativ român, în declarația din 2016 privind ODD, a solicitat dezvoltarea unor produse și servicii statistice de calitate, absolut necesare „pentru o fundamentare solidă și pentru evaluarea corectă a politicilor naționale de dezvoltare durabilă”. A menționat, totodată, că România a adoptat recent un nou set de Indicatori Naționali de Dezvoltare Durabilă, meniți să asigure o monitorizare cât mai eficientă a implementării obiectivelor naționale în materie, inclusiv din perspectiva progreselor sociale și de mediu. Astfel, noul set include indicatori referitori la utilizarea resurselor, consumul de energie sau emisiile de dioxid de carbon. În continuare, reprezentantul GRUI a prezentat platforma online Romania Durabilă, care conține indicatori naționali și europeni și barometre pentru măsurarea percepției opiniei publice cu privire la ODD. Un alt aspect menționat este acela că, în baza unui act normativ adoptat recent, strategiile sectoriale ale României – precum cea privind economia circulară sau cea referitoare la dezvoltarea urbană – includ evaluări privind contributia la realizarea ODD.

În încheiere, senatorul Gheorghiță Mîndruță a subliniat că pacea și securitatea sunt condiții sine qua non pentru realizarea Agendei 2030, iar această realitate nu poate fi trecută cu vederea în nicio dezbatere privind ODD. Agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei amenință ordinea internațională bazată pe reguli, pacea și securitatea globală, și are consecinte grave în plan economic și umanitar, accentuând provocările legate de implementarea ODD. „Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să avem în atenție conexiunile dintre dezvoltare, aspectele umanitare și pace, să intensificăm eforturile pentru prevenirea conflictelor și să consolidăm reziliența societăților noastre prin soluții cât mai incluzive. Iar parlamentele pot și trebuie sa fie principalii promotori ai acestor imperative”, a arătat reprezentantul GRUI.

Pe parcursul celor patru zile de lucrări, delegația GRUI a participat și la alte evenimente din cadrul HLPF, între care:

• Laboratorul de Raportare Națională Voluntară (VNR Lab) Programe inovatoare și mecanisme de guvernanță ale sectorului public în sprijinul proceselor RNV, organizat de România în parteneriat cu Departamentul pentru de Afaceri Economice și Sociale al ONU;
• dezbaterea-panel Cooperarea regională și accelerarea implementării ODD: rolul Inițiativei Central Europene, organizată de Republica Moldova și ICE, în colaborare cu Albania, Bulgaria și Italia;
• reuniunea Coerența politicilor în sprijinul dezvoltării durabile: provocări legate de gestionarea efectelor transfrontaliere și de asigurarea coerenței politicilor sectoriale, organizată de Slovacia, în colaborare cu OCDE, România, Belgia, Ghana și Italia.