Buletin informativ GRUI

Din delegația GRUI prezentă la eveniment au făcut parte senatorii Silvia-Monica Dinică, vicepreședintă a GRUI, președinta Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, Ion Marcel Vela, membru al Comitetului Director al GRUI, președintele Comisiei speciale comune de control parlamentar specializat al EUROPOL, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă, și Laura-Mihaela Moagher, membră a GRUI, secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Conferințele ONU privind schimbările climatice, cele mai importante și reprezentative forumuri multilaterale în domeniu, se întrunesc anual pentru a stabili modalitățile de contracarare a crizei climatice. Ediția din 2023 a COP, organizată în perioada 30 noiembrie-12 decembrie a.c., a fost prezidată de Sultan Al-Jaber, ministrul industriei și tehnologiilor avansate și președinte al companiei naționale de petrol ADNOC din Emiratele Arabe Unite. Conferința a reunit în spațiile Expo City Dubai un număr record de peste 80.000 de participanți (șefi de stat și de guvern, miniștri, parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale, ai ONU și ai altor organizații internaționale, ai mediului de afaceri și ai comunității științifice și academice, lideri de opinie, experți, jurnaliști și numeroase organizații ale societății civile) din cvasi-totalitatea țărilor lumii, pentru dezbateri politice, negocieri, consultări, prezentări tematice, evenimente expoziționale și numeroase alte manifestări privind impactul schimbărilor climatice și acțiunile necesare pentru realizarea obiectivelor internaționale în domeniu.

Reprezentanții GRUI au fost acreditați la conferință în calitate de membri ai delegației naționale a României. Delegația a fost condusă de președintele Klaus Iohannis și a inclus reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenției Naţionale pentru Protecţia Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Departamentului de Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, ai Ambasadei României în Emiratele Arabe Unite și ai unor companii de stat. Din delegație a făcut parte și președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților, deputatul Virgil Popescu.

Membrii Senatului au luat parte la activități din programul oficial al delegației României, la reuniunea parlamentară și alte manifestări dedicate parlamentarilor, la diferite evenimente programate în Zona Albastră a COP28, administrată de ONU prin Secretariatul Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, și în Zona Verde a COP28, administrată de Guvernul emiratez. Acest spațiu, deschis și publicului larg, a găzduit manifestările din programul tematic al președinției COP28, axate pe: sănătate; redresare și pace; finanțare, comerț și egalitate de gen; energie și industrie; urbanizare și transport; tineri, copii și educație; natură, exploatarea terenurilor și oceane; alimentație, agricultură și apă.

Cu ocazia vizitelor la standurile și pavilioanele expoziționale ale COP28, membrii Senatului au avut discuții cu reprezentanți ai Secretariatului Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, ai UNICEF, Băncii Mondiale, Alianței Solare Internaționale, Ministerului Educației al Emiratelor Arabe Unite ș.a.

În ziua de 3 decembrie, membrii GRUI au participat la ceremonia de aderare a României la Alianța Solară Internatională (ISA), o platformă de cooperare înființată în 2016, la inițiativa Indiei și Franței, care are ca scop dezvoltarea tehnologiilor bazate pe energie solară și utilizarea acestora în vederea accelerării tranziției energetice și a consolidarii securității energetice în statele participante.

În cadrul evenimentului, au rostit alocuțiuni președintele României, Klaus Iohannis, ministrul energiei, Sebastian Burduja, și directorul general al ISA, dr Ajay Mathur (India). Oficialii români au reiterat angajamentul ferm al României de a deveni o țară neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, inclusiv prin extinderea capacității de producere a energiei solare, potrivit Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice.

Delegația GRUI a fost invitată și la panelul tematic Oportunități de creștere ecologică în Romania, organizat de Banca Mondială (BM) în scopul prezentării raportului de țară al BM privind clima și dezvoltarea în România. La dezbateri au participat: Charles J. Cormier, director regional al BM pentru infrastructură, responsabil pentru Europa și Asia Centrală; Alexandra-Maria Bocșe, consilier de stat, Departamentul Climă și Sustenabilitate al Administrației Prezidențiale; Laszlo Borbely, consilier de stat, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului, experți din partea Comisiei Europene ș.a.

Lansat în luna octombrie a.c., raportul, primul din seria dedicată țărilor membre UE, analizează interacțiunile dintre acțiunea climatică și traiectoria de creștere economică și de dezvoltare a României și face o serie de recomandări pentru reducerea în continuare a emisiilor de carbon și creșterea rezilienței la schimbările climatice, asigurând, în același timp, o creștere economică incluzivă.

Participanții au subliniat că România poate să-și tripleze venitul național în următoarele trei decenii, adoptând, în paralel, măsuri de consolidare a rezilienței la schimbările climatice și de reducere a emisiilor de carbon. Deși decarbonizarea economiei este un proces dificil, există premise pentru îmbunătățirea standardului de viață al populației și atingerea obiectivelor climatice prin aplicarea unui mix de reforme structurale, sociale și economice și prin investiții eficiente, finanțate de stat, de companii private și din fonduri europene. În condițiile în care 70% din consumul total de energie al țării depinde de combustibilii fosili, tranziția energetică este esențială. Pentru a atinge ținta de zero emisii în 2050, România trebuie să implementeze un program masiv de electrificare bazat pe surse de energie regenerabile. Totodată, sunt necesare decarbonizarea sectorului transporturilor,  optimizarea utilizării resurselor de apă, investiția în capitalul uman și pregătirea forței de muncă pentru tranziția la economia verde.

În ziua de 6 decembrie a.c., UIP și Consiliul Național Federal (parlamentul) al Emiratelor Arabe Unite, au organizat o reuniune parlamentară la care au participat peste 500 de membri ai legislativelor din 60 de țări, oficiali din țara gazdă, reprezentanți ai ONU, experți, reprezentanți ai tinerilor și ai societatii civile.

Reuniunile parlamentare cu ocazia COP, organizate de UIP începând cu 2009, au rolul de a facilita cooperarea și schimbul de bune  practici parlamentare în domeniul schimbărilor climatice și de a oferi o perspectivă parlamentară asupra temelor majore de pe agenda conferințelor ONU. În 2023, în premieră, reuniunea UIP s-a desfășurat în spațiile COP, în Zona Verde, marcând astfel, în mod simbolic, implicarea comunității parlamentare internaționale în acest proces global.   

În deschiderea lucrărilor, s-au adresat participanților Saqr Ghobash, președintele Consiliului Național Federal, și Martin Chungong, secretarul general al UIP. Alocuțiunile introductive au fost urmate de prezentarea campaniei Parlamentele pentru planetă.

Programul reuniunii a inclus patru sesiuni de dezbateri privind: perspectivele științifice și progresele globale în domeniul schimbărilor climatice; măsuri de adaptare la schimbările climatice pentru grupurile vulnerabile; rolul Mecanismului internațional pentru pierderi și daune asociate schimbărilor climatice; controlul parlamentar al aplicării Acordului de la Paris după COP28.

În intervenția sa, senatoarea Silvia-Monica Dinică a subliniat că România și-a asumat obiectivul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 80% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990 și acționează pentru consolidarea legislației și dezvoltarea cadrului strategic în domeniu, menționând noile strategii naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și, respectiv, adaptarea la schimbările climatice, ambele în curs de adoptare.

„Răspunsul la schimbările climatice vine cu numeroase provocări, dar și cu oportunități de accelerare a tranziției ecologice. Parlamentele au responsabilitatea să se asigure că această tranziție este în beneficiul tuturor cetățenilor și nu conduce la accentuarea inegalităților economice și sociale”, a subliniat senatoarea Dinică. În continuare, reprezentanta Senatului a pus accentul pe educație, căreia îi revine rolul esențial în promovarea cunoștințelor, abilităților, valorilor și atitudinilor ce permit adaptarea populației la noile realități climatice și aplicarea unor soluții inovative de dezvoltare durabilă. În acest context, a precizat că România se raliază Declarației privind programul comun pentru educație și schimbări climatice, inițativă lansată de UNESCO cu ocazia COP28. “Constatăm că tinerii și copiii noștri sunt foarte preocupați de impactul schimbărilor climatice și foarte dornici să se implice. Este sarcina noastră să le oferim șansa, abilitățile și mijloacele de care au nevoie pentru a contribui în mod real și semnificativ la eforturile de atenuare și de adaptare la schimbările climatice”.

Documentul final al reuniunii subliniază importanța angajamentului parlamentar în acțiunea climatică, având ca scop alinierea politicilor naționale la obiectivele internaționale privind clima.

Printre activitățile de la COP28 dedicate parlamentarilor s-au numărat și: masa rotundă Îmbunătățirea guvernanței climatice: cum pot contribui femeile și tinerii?; summitul parlamentar al responsabilității la COP28; panelul Triplarea capacității de energie regenerabilă până în 2030: un dialog al legislatorilor.

Totodată, pentru prima dată în istoria COP, la ediția din 2023 a existat și un Pavilion parlamentar. Amplasat în Zona Albastră a COP28, pavilionul a găzduit zilnic briefinguri, mese rotunde, prezentări și alte evenimente, constituind punctul de întâlnire al parlamentarilor prezenți la conferință.