Cea de-a 151-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Geneva, 18-23 octombrie 2025)
La sesiunea de toamnă au fost prezenți 1150 de participanți din 132 de țări, dintre care peste 600 de membri ai parlamentelor. 37% din parlamentarii prezenți au fost femei.
Din delegația GRUI, condusă de deputatul Cosmin-loan Corendea, vicepreședinte al Biroului Executiv al Comitetului Director al GRUI, au făcut parte: deputata Viorica Sandu, deputații Miklós Zoltan și Andrei-Florin Gheorghiu, membri ai Comitetului Director al GRUI; deputatele Vetuța Stănescu, Aneta Matei și senatorul Ionel Floroiu, membri ai GRUI.
În cadrul dezbaterii generale cu tema Respectarea normelor umanitare și sprijinirea acțiunilor umanitare în perioade de criză, participanții au discutat exemple de acțiuni parlamentare destinate să protejeze dreptul internațional umanitar, să sprijine eforturile de ajutorare și să consolideze angajamentele multilaterale.
În intervenția sa din plenul Adunării, deputatul Cosmin-loan Corendea a subliniat că România este parte la principalele instrumente internaționale din domeniu – Convențiile de la Geneva și Protocoalele lor adiționale – și s-a alăturat recent Inițiativei Globale pentru Promovarea Angajamentului Politic față de Dreptul Internațional Uman. În context, a menționat că țara noastră a alocat în 2024 peste 6 milioane de euro pentru asistență umanitară și a consolidat parteneriatele cu Mișcarea Internațională a Crucii Roșii, prin deschiderea Delegației FICR la București. Reafirmând importanța cooperării multilaterale și interparlamentare, parlamentarul român a precizat: „În perioade de criză, parlamentele trebuie să rămână gardienii principiilor umanitare, asigurându-se că nevoile celor mai vulnerabili, inclusiv ale persoanelor strămutate și ale tuturor grupurilor vulnerabile, rămân centrale, protejând în același timp finanțarea umanitară. Să lucrăm împreună pentru a ne asigura că umanitatea noastră comună, nu diviziunea, ne ghidează deciziile și ne modelează moștenirea”.
Declarația de la Geneva, adoptată la finalul sesiunii, sintetizează principalele recomandări și concluzii ale dezbaterii generale.
Adunarea a adoptat, de asemenea, rezoluțiile cu tema Recunoașterea și sprijinirea victimelor adopțiilor internaționale ilegale și luarea de măsuri pentru prevenirea acestei practici, respectiv, Acțiune parlamentară împotriva criminalității organizate transnaționale, criminalității informatice și amenințărilor hibride la adresa democrației și securității umane (punct de urgență). Totodată, în plenul Adunării, a fost prezentată Declarația conducerii UIP privind situația din Madagascar.
Consiliul Director a examinat rapoartele de activitate ale președintelui, Comitetului Executiv și secretarului general ai UIP, a aprobat afilierea la UIP a parlamentului din Brunei Darussalam și a acceptat solicitarea parlamentului din Niger de a redeveni membru UIP.
Comisia pentru pace și securitate internațională a organizat dezbaterea privind Politica de control al armamentului și neproliferarea: prevenirea următoarei curse a înarmării.
În intervenția sa, deputatul Andrei-Florin Gheorghiu a reafirmat angajamentul ferm al României pentru pace, securitate și stabilitate internațională: „România rămâne pe deplin dedicată consolidării încrederii și transparenței în domeniul controlului armamentelor, bazându-se pe principii fundamentale precum verificarea, conformitatea și cooperarea reciprocă. Alături de aliații noștri din NATO, continuăm să promovăm o arhitectură solidă de securitate euroatlantică, complementară descurajării și apărării colective”, a subliniat deputatul. Totodată, a evidențiat importanța Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), pilon esențial al arhitecturii globale de neproliferare și dezarmare, îndemnând toate statele să respecte și să implementeze angajamentele asumate în acest domeniu.
În cadrul celei de-a doua dezbateri privind Consolidarea supravegherii parlamentare a cheltuielilor de apărare, deputatul Miklós Zoltán a subliniat necesitatea consolidării securității fără a pune însă în pericol cheltuielile sociale sau creșterea economică. Parlamentarul a precizat că, pentru România, echilibrul esențial se bazează pe trei principii: utilizarea instrumentelor comune ale UE, o împărțire echitabilă a responsabilităților și armonizarea dintre dezvoltare și apărare. Referindu-se la inițiativele complementare precum EDIP și SAFE, a menționat că acestea creează un ciclu financiar complet, de la cercetare și dezvoltare până la achiziție rapidă și industrializare, ceea ce oferă predictibilitate investițiilor pe termen lung. În finalul intervenției sale, reprezentantul GRUI a subliniat rolul esențial al parlamentarilor în exercitarea controlului parlamentar, care garantează transparență, responsabilitate și utilizarea eficientă a fondurilor de apărare, transformând supravegherea democratică într-un veritabil multiplicator de securitate.
Comisia pentru dezvoltare durabilă a organizat audierea unor experți pe tema următoarei rezoluții cu tema Construirea unei economii globale corecte și durabile: rolul parlamentelor în combaterea protecționismului, reducerea tarifelor și prevenirea evaziunii fiscale corporative.
În cadrul dezbaterilor privind Impactul încălzirii globale: un apel parlamentar pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, deputatul Miklós Zoltán a făcut apel la necesitatea unei abordări integrate în gestionarea crizei climatice, prin consolidarea cooperării dintre principalele convenții internaționale de mediu – UNFCCC, CBD și UNCCD. În opinia sa, acest demers ar permite dezvoltarea unor politici climatice incluzive și participative, capabile să răspundă nevoilor reale ale comunităților. Fără aceste măsuri, criza climatică riscă să se transforme într-o problemă majoră a drepturilor omului, în timp ce proiectele elaborate în colaborare cu cetățenii au șanse mult mai mari de eficiență și acceptare socială. Totodată, a făcut referire la obiectivele ferme asumate de România în combaterea schimbărilor climatice, inclusiv atingerea neutralității climatice până în 2050 prin reducerea cu 99% a emisiilor față de nivelurile din 1990. În context, a adus în atenție Strategia pe Termen Lung pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră și Strategia Națională de Adaptare la Schimbările Climatice pentru 2024–2030, care acoperă sectoare esențiale precum sănătatea publică, apa, energia, transporturile și educația.
În cadrul Comisiei UIP pentru democrație și drepturile omului, care a dezbătut și finalizat proiectul de rezoluție Recunoașterea și sprijinirea victimelor adopțiilor internaționale ilegale și luarea de măsuri pentru prevenirea acestei practici, deputatul Cosmin-Ioan Corendea, a prezentat argumente și informații de suport privind amendamentele propuse de GRUI. În esență, acestea au pus accent pe: clarificarea mecanismului de recunoaștere formală a adopției ilegale, prin definirea autorităților competente și stabilirea statului responsabil; stabilirea unui echilibru între recunoașterea suferinței și responsabilitatea părților implicate, astfel încât statutul de victimă să fie acordat în mod echitabil; introducerea unor măsuri de protejare a confidențialității și identității copiilor adoptați, pentru a evita stigmatizarea; includerea informațiilor despre procedura adopției în programa școlară și în module mai largi dedicate drepturilor copilului.
Comisia pentru Națiunile Unite a organizat o audiere privind Rolul parlamentelor în gestionarea post-conflict și menținerea păcii durabile și două dezbateri privind Procesul de alegere a Secretarului general al ONU: modalități și fundamente politice, respectiv, ONU la cea de-a 80-a aniversare: o transformare extrem de ambițioasă și de anvergură a sistemului ONU, în ansamblul său.
În intervenția sa pe tema bugetului ONU, șeful delegației GRUI s-a arătat optimist privind capacitatea organizației de a continua să fie eficientă chiar și cu un buget redus. În opinia parlamentarului român, acest lucru este posibil dacă organizația pune accent pe adaptare, pe o concentrare mai clară asupra funcțiilor de bază, pe parteneriate mai solide și pe abordări inovatoare de finanțare. Va fi nevoie de curaj politic din partea statelor membre pentru a revitaliza multilateralismul într-o epocă a fragmentării. În acest context, a atras atenția că miza este uriașă: o ONU subfinanțată și slăbită ar lăsa un gol periculos tocmai în momentul în care cooperarea globală este mai necesară ca oricând.
Forumul Femeilor Parlamentare a examinat, din perspectiva egalității de gen, proiectul de rezoluție cu tema Recunoașterea și sprijinirea victimelor adopțiilor internaționale ilegale și adoptarea de măsuri pentru prevenirea acestei practici și a organizat o dezbatere-panel privind Transformarea leadershipului: depășirea noilor provocări pentru egalitatea de gen.
Forumul Tinerilor Parlamentari a examinat, din perspectiva tinerilor, tema generală a Adunării, precum și proiectul de rezoluție aflat pe agenda Comisiei UIP pentru democrație și drepturile omului.
În intervenția sa la dezbaterile privind Recunoașterea și sprijinirea victimelor adopțiilor internaționale ilegale și luarea de măsuri pentru prevenirea acestei practic, deputatul Andrei-Florin Gheorghiu a subliniat urgența combaterii adopțiilor internaționale ilegale, o formă de trafic de persoane care provoacă traume profunde copiilor, familiilor biologice și chiar părinților adoptivi, și a reiterat angajamentul României de a proteja drepturile copilului printr-un cadru legal solid și măsuri stricte de prevenție. În context, a precizat că delegația GRUI a propus o serie de amendamente care consolidează proiectul de rezoluție, propunând introducerea unor garanții pentru protejarea identității copiilor și clarificarea responsabilităților statelor, astfel încât protecția și justiția pentru victime să fie cât mai eficiente și aplicabile. Totodată, a reafirmat angajamentul României de a coopera la nivel internațional pentru a construi un sistem de adopții sigur, transparent și etic, astfel încât fiecare copil să își poată exercita drepturile și să crească într-un mediu stabil și protector.
Agenda Forumului a inclus și o sesiune de întrebări și răspunsuri privind campania UIP Spun da tinerilor în parlament!.
***
Cu ocazia sesiunii UIP au avut loc și: mese rotunde, ateliere și dezbateri dedicate unor teme precum: securitate alimentară; migrație, terorism și criminalitate transnațională organizată; protejarea climei, sănătății și economiei prin reducerea emisiilor de metan; acțiuni parlamentare în domeniul inteligenței artificiale; combaterea intoleranței și promovarea alfabetizării religioase pentru societăți mai incluzive și pașnice; drepturile copiilor în mediul digital; medierea parlamentară; paritate – femei și bărbați parlamentari, susținând egalitatea de gen și echilibrul între viața profesională și cea privată; implementarea politicii UIP împotriva hărțuirii.
***
Cu ocazia sesiunii, membrii delegației GRUI au avut o întrevedere bilaterală cu delegația parlamentară din Marea Britanie, discuțiile axându-se, în principal, pe situația economică și politică din cele două țări și pe îmbunătățirea relațiilor comerciale bilaterale. Totodată, au fost abordate aspecte privind aprofundarea dialogului politic la nivel parlamentar şi a cooperării dintre cele două grupuri interparlamentare, delegația britanică exprimându-și disponibilitatea de a efectua o vizită oficială în România, la începutul anului 2026.
***
La reuniunea Asociației Secretarilor Generali de Parlamente (ASGP), desfășurată în perioada 20-22 octombrie, a participat secretarul general adjunct al Senatului, Vikárius Arany, membru al Asociației. Programul a inclus două dezbateri referitoare la măsurile adoptate pentru a garanta continuitatea activității parlamentului în situația în care un eveniment viitor ar putea împiedica funcționarea acestuia, respectiv, modalitățile prin care parlamentul pune la dispoziția parlamentarilor informații documentate pentru a sprijini luarea unor decizii fundamentate.
În intervenția sa din cadrul celei de-a doua dezbateri tematice, secretarul general adjunct al Senatului a prezentat activitatea Biroului de Documentare și Informare din cadrul Camerei Superioare, care oferă baza de cunoștințe și expertiza de cercetare necesare pentru buna desfășurare a activității legislative. Totodată, a evidențiat activitatea Bibliotecii Senatului și rolul său principal de a oferi suport informațional și documentar complex senatorilor și personalului Senatului în procesul legislativ și în activitățile parlamentare.
De asemenea, înaltul funcționar a arătat că Parlamentul României și-a consolidat angajamentul cu partenerii externi pentru a promova responsabilitatea digitală și a combate dezinformarea. În context, a oferit exemplul constituirii Caucus-ul Parlamentar pentru Tehnologii de Încredere, cu sprijinul Institutului Krach pentru Diplomație Tehnologică al Universității Purdue (SUA), structură ce are ca obiectiv dezvoltarea unui cadru legislativ care să protejeze cetățenii români, companiile și securitatea națională în fața riscurilor tehnologice care provin de la entități ostile din afara țării.
În program au fost incluse și comunicări ale membrilor Asociației pe subiecte precum: actualitate și inovare în parlament; asigurarea siguranței parlamentarilor și personalului parlamentar; pregătirea parlamentului pentru pensionarea personalului cu vechime; prezentări privind evoluțiile recente din cadrul UIP, precum și o reuniune comună UIP-ASGP cu tema: parlamentele într-o lume în schimbare: navigând în condiții de incertitudine și de perturbare.
În marja reuniunii, secretarul general adjunct al Senatului a avut discuții bilaterale cu președintele ASGP, José Montero, secretarul general al Parlamentului din Uruguay, precum și cu alți omologi din parlamentele membre ale ASGP, pe teme privind măsuri de organizare și eficientizare instituțională.