La sesiunea de primăvară au fost prezenți peste 1500 de participanți, printre care s-au numărat 720 de parlamentari din 126 de țări, precum și reprezentanți ai organizațiilor parlamentare internaționale, ai ONU și ai altor organizații și instituții internaționale, experți, membri ai corpului diplomatic, ai societății civile și ai mass-media. Dintre parlamentarii prezenți 37% au fost femei și aproximativ 13% au fost tineri parlamentari, cu vârsta până în de 40 de ani.

 

Din delegația GRUI, condusă de senatorul Ioan Stan, președintele GRUI, au făcut parte: deputații Miklós Zoltán, Ion-Marcel Vela și senatorii Daniela Ștefănescu, George-Cătălin Bochileanu și Turos Lóránd, membri ai Comitetului Director al GRUI; deputații Alina-Ștefania Gorghiu și Varol Amet, membri ai GRUI.

În intervenția sa din cadrul dezbaterii generale cu tema Cultivarea speranței, asigurarea păcii și garantarea justiției pentru generațiile viitoare, senatoarea Daniela Ștefănescu a subliniat importanța unei contribuții parlamentare consolidate în sprijinul unei cooperări mai strânse în vederea identificării unor soluții durabile în contextul multiplelor crize și al numeroaselor conflicte care se succed în întreaga lume și a menționat că România susține ferm abordările multilaterale și rolul esențial al diplomației parlamentare în prevenirea conflictelor. Totodată, a arătat că Parlamentul României beneficiază de un mandat solid de supraveghere și de practici instituționale consolidate și contribuie direct la promovarea diplomației parlamentare și la intensificarea cooperării multilaterale. ”În acest sens, UIP rămâne o platformă esențială pentru construirea punților între națiuni” a declarat reprezentanta GRUI, subliniind că Parlamentul României este angajat să colaboreze cu parlamentele din întreaga lume pentru a susține aceste principii și valori, acționând cu claritate, responsabilitate și viziune.

Declarația de la Istanbul sintetizează concluziile dezbaterii generale, reafirmând angajamentele parlamentarilor față de pace, drepturile omului și principiile ONU, în contextul conflictelor armate, tensiunilor geopolitice, declinului democratic, dezinformării, inegalităților, schimbărilor climatice și tehnologiilor disruptive, precum inteligența artificială.

Adunarea a adoptat rezoluțiile cu tema: Rolul parlamentelor în instituirea unor mecanisme solide de gestionare post-conflict și în restaurarea unei păci juste și durabile; Construirea unei economii globale echitabile și durabile: rolul parlamentelor în combaterea protecționismului, reducerea tarifelor și prevenirea evaziunii fiscale a companiilor; Nevoia stringentă a unor  eforturi parlamentare concertate pentru menținerea încetării focului și sprijinirea  reinstaurării păcii în Orientul Mijlociu și în alte regiuni,  prin care condamnă încălcările sistematice ale dreptului internațional umanitar, inclusiv atacurile asupra populației civile și blocarea asistenței umanitare (punct de urgență).

Consiliul Director a examinat rapoartele de activitate ale președintelui, Comitetului Executiv și secretarului general ai UIP și a adoptat Strategia UIP pentru 2027 – 2031, care pune accent pe: construirea unor parlamente puternice și incluzive; facilitarea diplomației parlamentare, a dialogului și a acțiunilor comune pentru a contribui la prevenirea conflictelor și la construirea unor societăți pașnice și incluzive; consolidarea UIP ca organizație democratică, receptivă și responsabilă; aprofundarea angajamentului și o integrare mai bună a conexiunilor parlamentare.

În data de 19 aprilie a.c., Consiliul a ales-o pe amb Anda Filip în funcția de Secretar general, pentru un mandat de 4 ani, fiind prima femeie aleasă în această funcție în istoria de 137 de ani a UIP. Reprezentanta României a câștigat în urma unui vot secret, în care a obținut 72% din voturile celor 321 de parlamentari prezenți. Ceilalți candidați de pe lista scurtă a Comitetului Executiv au fost: Dionysia-Theodora Avgerinopoulou (Grecia), Fatou Dieng Thiam (Senegal) și Cecilia Widegren (Suedia).

Comisia pentru pace și securitate internațională a dezbătut și finalizat proiectul de rezoluție intitulat Rolul parlamentelor în instituirea unor mecanisme solide de gestionare post-conflict și în restabilirea unei păci juste și durabile și a stabilit tema următoarei sale rezoluții, respectiv: Consolidarea securității maritime și protejarea infrastructurii critice în timp de conflict: rolul parlamentelor în protejarea navigației internaționale și a stabilității economice globale.

Comisia pentru dezvoltare durabilă a dezbătut și finalizat proiectul de rezoluție privind Construirea unei economii globale echitabile și durabile: rolul parlamentelor în combaterea protecționismului, reducerea tarifelor vamale și prevenirea evaziunii fiscale a companiilor.  

În intervenția sa, deputatul Miklós Zoltán a felicitat raportorii pentru elaborarea unui document bine structurat, care evidențiază conexiunea dintre comerțul internațional, politicile fiscale și dezvoltarea durabilă. În opinia sa, menținerea unui sistem comercial predictibil, echitabil, deschis și bazat pe reguli este esențială nu doar pentru creșterea economică și recuperarea decalajelor de dezvoltare, ci și pentru crearea de locuri de muncă și reducerea sărăciei. Totodată, a avertizat că tendințele tot mai vizibile de protecționism complică problemele existente și duc la creșterea prețurilor, cu impact negativ resimțit direct de categoriile vulnerabile. În acest context, accentul pus pe facilitarea accesului la bunuri esențiale, precum alimentele de bază și medicamentele este de bun augur. Un punct central al intervenției a vizat combaterea evitării obligațiilor fiscale de către companiile multinaționale prin mutarea artificială a profiturilor, practică ce privează statele de resurse vitale pentru serviciile publice. Deputatul Miklós Zoltán a adus în atenție faptul că România este deja implicată activ în eforturile internaționale de cooperare fiscală, participând la discuțiile din cadrul ONU și susținând inițiative precum proiectul BEPS. „În calitate de stat membru UE și candidat la aderarea la OCDE, țara noastră a făcut pași importanți în implementarea impozitului minim global de 15%, primind în februarie 2026 un aviz favorabil din partea comitetului fiscal al OCDE”. La  finalul intervenției sale, reprezentantul GRUI a reamintit rolul crucial al parlamentelor în asigurarea coerenței politicilor, menținerea încrederii cetățenilor și promovarea unui sistem multilateral puternic, esențial pentru o economie globală mai echitabilă și mai transparentă.

Tema următoarei rezoluții a Comisiei se va intitula Leadershipul parlamentar pentru protejarea ecosistemelor montane și oceanice și atingerea obiectivului de conservare de 30% până în anul 2030.

Comisia pentru democrație și drepturile omului a organizat audierea unor experți pe tema viitoarei sale rezoluții privind Dezvoltarea socială incluzivă pentru toți: strategii parlamentare pentru promovarea drepturilor și autonomiei persoanelor cu dizabilități. În cadrul dezbaterilor, a fost subliniată importanța consolidării cadrelor juridice și a alocării de bugete adecvate, menționându-se că incluziunea deplină în viața publică depinde de digitalizare și de implementarea unor sisteme naționale standardizate de colectare a datelor.

Agenda a inclus și o dezbatere privind implementarea mandatului parlamentar referitor la inteligența artificială (IA). Discuțiile au evidențiat, pe de o parte, potențialul tehnologiei în domeniile științei și educației și, pe de altă parte, provocările majore legate de securitatea cibernetică, dezinformare, aplicațiile militare și protecția drepturilor copiilor. Participanții au prezentat inițiative internaționale precum Declarația de la Kuala Lumpur și măsuri legislative naționale din diverse țări, acordând o atenție deosebită combaterii discriminării algoritmice și incriminării materialelor intime deepfake generate prin IA fără consimțământ.

Comisia pentru Națiunile Unite a organizat o audiere privind Prezența pe teren a ONU în Turcia, ca studiu de caz pentru eficientizarea relației cu parlamentele naționale în cadrul reformei UN80 și o dezbatere cu tema Necesitatea unei reforme radicale prin revizuirea Cartei ONU.

Forumul Femeilor Parlamentare a examinat, din perspectiva egalității de gen, cele două proiecte de rezoluție cu tema Rolul parlamentelor în instituirea unor mecanisme solide de gestionare post-conflict și în restabilirea unei păci juste și durabile, respectiv, Edificarea unei economii globale echitabile și durabile: rolul parlamentelor în combaterea protecționismului, reducerea tarifelor și prevenirea evaziunii fiscale a companiilor.

În intervenția sa la dezbaterile privind Rolul parlamentelor în instituirea unor mecanisme solide de gestionare post-conflict și în restabilirea unei păci juste și durabile, senatoarea Daniela Ștefănescu a informat despre sprijinul activ al României în favoarea agendei Femeile, Pacea și Securitatea. În context,  a menționat acțiunile naționale pentru consolidarea participării femeilor la nivel decizional și operațional; prevenirea conflictelor și a violenței de gen; protecția în situații de criză sau conflicte, acordarea de ajutor și recuperarea comunităților afectate, cu accent pe femei și fete. Totodată, a arătat că sprijinul parlamentar este esențial pentru implementarea agendei, iar Forumul Femeilor Parlamentare este cel mai bine poziționat pentru mobilizarea acestui sprijin, care depinde foarte mult de o implicare mai puternică a femeilor parlamentare în probleme de apărare și securitate. Reprezentanta GRUI a subliniat că participarea deplină, egală și semnificativă a femeilor și leadershipul pe tot parcursul ciclului conflictului, inclusiv în protecția și prevenirea, guvernanța democratică, situațiile post-conflict și recuperare, este vitală.

Agenda Forumului a inclus și o dezbatere pe tema Conflicte în creștere, drepturile femeilor și fetelor în declin, în cadrul căreia deputata Alina-Ștefania Gorghiu a pledat ferm pentru eliminarea barierelor politice care exclud femeile de la masa negocierilor.

În intervenția sa, a subliniat că România s-a aflat în prima linie a războiului din Ucraina, nu doar din punct de vedere geografic, ci și instituțional. „Am acționat rapid, trecând de la sprijinul logistic și medical general la o prioritate la fel de importantă: protejarea femeilor și a fetelor din mediile de refugiați. Pentru a le asigura siguranța, introducem soluții practice și imediate: de la personal vorbitor de limba ucraineană și asistență directă pentru victimele violenței bazate pe gen, până la crearea de spații sigure, adaptate nevoilor lor specifice”. În context, a precizat că a propus înființarea, la București, a unui centru regional pentru femei, pace și securitate – un hub strategic dedicat formării și cooperării pe întregul Flanc Estic, dezvoltat în parteneriat cu NATO, Uniunea Europeană, Ucraina și Republica Moldova. Această inițiativă reconfirmă statutul României de pilon de stabilitate în regiunea Mării Negre. Totodată, a adus în atenție faptul că Parlamentul României a adoptat recent o lege istorică ce definește femicidul, transformând astfel incluziunea de gen dintr-un principiu opțional într-o condiție obligatorie pentru o securitate europeană reală și o pace durabilă.

Forumul Tinerilor Parlamentari a examinat tema dezbaterii generale, din perspectiva tinerilor, subliniind că speranța, pacea și justiția sunt tot mai mult subminate de conflicte, inegalități și slăbirea sistemului multilateral.

În cadrul dezbaterilor, senatorul George-Cătălin Bochileanu a subliniat că speranța, pacea și justiția sunt profund interconectate. Responsabilitatea tinerilor este de a promova aceste principii și de a contribui activ la construirea unei lumi mai pașnice și echitabile, pentru a crea un viitor mai bun.  Cultivarea speranței, asigurarea păcii și asigurarea justiției pentru generațiile viitoare reprezintă un imperativ moral și politic pe care România îl îmbrățișează cu deplină responsabilitate. În context, a amintit cei patru piloni strategici care definesc viziunea țării noastre pentru o comunitate internațională stabilă și prosperă: urmărirea păcii și securității, consolidarea justiției și a statului de drept, transformarea digitală și utilizarea Inteligenței Artificiale. Senatorul Bochileanu a pledat pentru un sprijin parlamentar puternic pentru toate inițiativele menite să încurajeze implicarea tinerilor în procesele care modelează agenda internațională.

***

În marja sesiunii, membrii delegației GRUI au avut întrevederi bilaterale cu delegațiile parlamentare din Cambodgia și Tanzania, discuțiile axându-se, în principal, pe situația economică și politică și pe îmbunătățirea relațiilor bilaterale.

***

La reuniunea Asociației Secretarilor Generali de Parlamente (ASGP), desfășurată în perioada 16-19 aprilie, au participat Mario-Ovidiu Oprea, secretarul general al Senatului și István Gáspár, secretar general adjunct al Camerei Deputaților.

Programul a inclus, în principal, trei sesiuni de dezbateri generale cu temele rolul administrației parlamentare în evaluarea impactului legilor; consolidarea protecției parlamentului ca instituție democratică; activitatea funcționarilor parlamentari  în regim de telemuncă; comunicări ale membrilor Asociației privind  aspecte de actualitate și inovare în parlament, procedurile de numire și rolul secretarilor generali și folosirea inteligenței artificiale în cadrul parlamentelor; prezentări privind evoluțiile recente din cadrul UIP.