Cea de-a 150-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Tașkent, Uzbekistan, 4-9 aprilie 2025)
Sesiunea de primăvară a înregistrat un număr record de participanți, aproape 1400, între care parlamentari și secretari generali de parlamente din 130 de țări, reprezentanți ai organizațiilor parlamentare internaționale, ai ONU și ai altor organizații și instituții internaționale, experți, membri ai corpului diplomatic, ai societății civile și ai mass-media. Potrivit statisticilor UIP, 37% dintre parlamentarii prezenți au fost femei.
Din delegația GRUI, condusă de senatorul Ioan Stan, președintele GRUI, au făcut parte: senatoarea Daniela Ștefănescu; deputatele Pollyanna-Hanellore Hangan, Andreea-Firuța Neacșu; deputații Adrian Solomon, Miklós Zoltán și Mihai-Adrian Țiu, membri ai Comitetului Director al GRUI, și deputatul Varol Amet, membru al GRUI.
În cadrul dezbaterii generale cu tema Acțiune parlamentară pentru dezvoltare socială și justiție, participanții au evidențiat necesitatea reînnoirii eforturilor pentru a răspunde provocărilor sociale actuale și realizării agendei globale de dezvoltare durabilă, adoptată acum 30 de ani.
În intervenția sa din plenul Adunării, deputata Pollyanna-Hanellore Hangan a făcut referire la demersurile legislativului român în sprijinul politicilor pentru protecția socială a grupurilor vulnerabile și la foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate și tranzițiile verde și digitală. A prezentat avantajele Pilonului European al Drepturilor Sociale, destinat îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă din întreaga Uniune, care include, printre altele, analiza impactului digitalizării și a inteligenței artificiale asupra pieței muncii. În contextul colaborării cu partenerii europeni, a subliniat introducerea de către țara noastră a salariului minim european, în completarea politicilor naționale deja existente, și a accentuat nevoia urgentă de formare profesională, adaptată noii economii. În ceea ce privește reformele la nivel național, a dat exemplu Hub-ul pentru servicii digitale în domeniul asistenței sociale, care va asigura interoperabilitatea sistemelor informatice la toate nivelurile. „Aceste reforme, sprijinite de parlament, vor contribui la modernizarea asistenței sociale, având ca scop îmbunătățirea calității vieții, reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale”, a transmis parlamentarul român. Totodată, reprezentanta GRUI s-a referit la politicile naționale destinate grupurilor vulnerabile, precizând că se acordă o atenție sporită combaterii sărăciei, prin strategii și planuri de acțiune care vizează îmbunătățirea accesului la locuințe și sprijinirea persoanelor fără adăpost sau care se confruntă cu condiții de muncă precare: „aceste instrumente, alături de reformele și strategiile deja incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vor consolida serviciile publice și vor contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale”, a subliniat deputata Pollyanna-Hanellore Hangan.
Principalele recomandări și concluzii ale dezbaterii generale au fost sintetizate în Declarația de la Tașkent, adoptată la finalul sesiunii.
Adunarea a adoptat, de asemenea, două rezoluții privind Rolul parlamentelor în promovarea soluției celor două state în Palestina, respectiv, Strategii parlamentare pentru atenuarea efectelor de durată ale conflictelor asupra dezvoltării durabile.
Consiliul Director a examinat raportul de activitate al președintelui UIP, raportul privind impactul UIP în anul 2024, raportul financiar și situația financiară pentru anul 2024. A fost informat cu privire la stadiul consultărilor în vederea înființării de birouri regionale ale UIP în Uruguay și R.A. Egipt și a aprobat calendarul activităților viitoare și aderarea la UIP a Parlamentului din Belize.
La propunerea Comisiei UIP pentru drepturile omului ale parlamentarilor, Consiliul a adoptat decizii referitoare la 225 de parlamentari, din 13 țări, ale căror drepturi au fost încălcate.
Comisia pentru pace și securitate internațională a dezbătut și finalizat proiectul de rezoluție intitulat Rolul parlamentelor în promovarea soluției celor două state în Palestina.
La rândul său, Comisia pentru dezvoltare durabilă a dezbătut și finalizat proiectul de rezoluție cu tema Strategii parlamentare pentru atenuarea efectelor de durată ale conflictelor asupra dezvoltării durabile.
Membrii Comisiei pentru democrație și drepturile omului au dezbătut tema Recunoașterea și sprijinirea victimelor adopției internaționale ilegale și măsuri pentru prevenirea acestei practici, în pregătirea unei viitoare rezoluții.
În intervenția sa, deputatul Adrian Solomon a evocat cadrul de reglementare al adopției în România, context în care a subliniat angajamentul țării noastre față de respectarea și promovarea drepturilor copilului, atât la nivel național, cât și internațional. A făcut referire la pachetul legislativ adoptat de România în 2004, în conformitate cu standardele internaționale, care a inclus introducerea planului individualizat de protecție, centrat pe interesul superior al copilului. Deputatul român a subliniat nevoia continuă de consolidare a legislației și a cooperării internaționale pentru a preveni traficul de minori și orice formă de exploatare a acestora.
În partea a doua a lucrărilor, membrii au examinat progresele și măsurile adoptate de parlamente pentru implementarea rezoluțiilor elaborate de comisie în ultimii doi ani, referitoare la Combaterea traficului de copii din orfelinate: rolul parlamentelor (2023) și Impactul inteligenței artificiale asupra democrației, drepturilor omului și statului de drept (2024).
Forumul Femeilor Parlamentare a examinat, din perspectiva egalității de gen, proiectele de rezoluție cu tema Rolul parlamentelor în promovarea soluției celor două state în Palestina, respectiv, Strategii parlamentare pentru reducerea impactului pe termen lung al conflictelor, inclusiv al conflictelor armate, asupra dezvoltării durabile.
În intervenția sa din cadrul dezbaterilor privind Strategii parlamentare pentru reducerea impactului pe termen lung al conflictelor, inclusiv al conflictelor armate, asupra dezvoltării durabile, senatoarea Daniela Ștefănescu a prezentat amendamentele delegației GRUI din perspectiva egalității de șanse, subliniind faptul că este nevoie ca textul să recunoască explicit faptul că, deși femeile sunt factori cheie ai păcii durabile, ele rămân slab reprezentate în procesele de pace și în luarea deciziilor post-conflict. Totodată, a arătat că o pace durabilă trebuie să recunoască și să răspundă în mod egal nevoilor și preocupărilor bărbaților și femeilor. Mai mult, nevoile femeilor sunt împletite cu nevoile copiilor lor, ale familiilor lor și, foarte adesea, ale comunităților în care trăiesc. Femeile sunt parteneri esențiali în realizarea redresării economice și în consolidarea coeziunii sociale. Concluzionând, parlamentarul român a accentuat că participarea femeilor la procesele de pace este o garanție puternică că eforturile pentru pace și realizarea ODD integrează perspectiva egalității de șanse.
Pe agenda Forumului s-a aflat și o dezbatere-panel cu tema Femeile în politică: rețele globale, precum și un eveniment special de marcare a celei de-a 40-a aniversări a Forumului, ocazie cu care a fost realizată expoziția intitulată 40 de ani de acțiune, 40 de femei de acțiune.
Forumul Tinerilor Parlamentari a examinat, din perspectiva tinerilor, tema generală a Adunării precum și temele proiectelor de rezoluție aflate pe agenda celor două comisii de specialitate.
***
Programul sesiunii UIP a mai inclus mese rotunde, ateliere și dezbateri privind: rolul BRICS în relațiile internaționale; combaterea armelor de distrugere în masă; reducerea emisiilor de metan: o cale critică pentru abordarea crizei climatice; credințele și normele sociale: impactul asupra sănătății femeilor; îmbunătățirea comunicării parlamentare și advocacy pentru acțiunile climatice; diplomație și mediere parlamentară; valorile religioase și etice pentru a promova dialogul parlamentar și coexistența pașnică.