Cea de-a 149-a Adunare a UIP și reuniunile asociate (Geneva, 12-17 octombrie 2024)

La sesiune au fost prezenți 1500 de participanți, între care parlamentari și funcționari parlamentari din 135 de țări (inclusiv 54 de președinți de parlamente și camere parlamentare), reprezentanți ai unor adunări parlamentare internaționale, ai ONU și ai altor organizații și instituții internaționale, experți, membri ai corpului diplomatic, ai societății civile și ai mass-media. Potrivit statisticilor UIP, dintre parlamentarii prezenți 36% au fost femei şi 25%, tineri parlamentari.

Din delegația GRUI au făcut parte deputatul Ioan Cupșa, membru al Comitetului Director al GRUI, și senatorii Liliana Sbîrnea și Laura-Mihaela Moagher, membre ale GRUI.

În cadrul dezbaterii generale din plenul Adunării, cu tema Rolul parlamentarilor în valorificarea științei, tehnologiei și inovării în sprijinul păcii și dezvoltării durabile, vorbitorii și-au reafirmat angajamentul de a reglementa știința, tehnologia și inovația în beneficiul umanității, subliniind importanța protejării drepturilor omului, reducerii decalajelor digitale și creșterii cooperării internaționale.

În deschidere, s-a adresat membrilor Adunării psihiatrul și exploratorul elvețian Bertrand Piccard, cel care a realizat primul ocol neîntrerupt al Pământului în balon, dar și proiectul primului avion alimentat cu energie solară.

Din partea delegației române a luat cuvântul deputatul Ioan Cupșa, care a precizat că modul în care folosim instrumentele inteligenței artificiale (IA) va dicta direcția în care ne vom îndrepta: fie spre o lume pașnică, durabilă și echitabilă, fie spre una care adâncește diviziunile și conflictele. Reprezentantul GRUI a menționat principalele riscuri generate de folosirea lipsită de înțelepciune a IA, precum afectarea securității personale, naționale și internaționale, pierderea locurilor de muncă, instabilitatea economică și politică sau creșterea activității infracționale. Totodată, s-a referit la strategia națională în materie adoptată de România, arătând că progresele din sfera IA aplicate în arii precum energia regenerabilă și biotehnologia pot contribui la rezolvarea unor provocări globale precum schimbările climatice și eradicarea bolilor și a sărăciei. În finalul discursului, a subliniat că parlamentarii au un rol esențial în crearea unei legislații care să pună accent pe practicile etice, incluzive și durabile în domeniul științei, tehnologiei și inovației, un prim pas, absolut indispensabil, fiind asigurarea accesului deplin al legiuitorilor și tuturor decidenților politici la informații corecte și complete.

Constatările și recomandările formulate de vorbitori au fost sintetizate în Declarația de la Geneva, documentul final al dezbaterii generale.

Adunarea a aprobat rezoluția Impactul inteligenței artificiale asupra democrației, drepturilor omului și statului de drept (elaborată de Comisia UIP pentru democrație și drepturile omului) și rezoluția Răspunsul parlamentarilor la apelul urgent al Secretarului general al ONU de reînnoire a angajamentului în sprijinul multilateralismului, pentru pace, justiție și dezvoltare durabilă la nivel mondial (punct de urgență).

Consiliul Director al UIP a examinat rapoartele de activitate ale președintelui și secretarului general ai UIP și a aprobat reafilierea la UIP a parlamentului din Jamaica. La propunerea Comitetului pentru drepturile omului ale parlamentarilor, Consiliul a adoptat 15 decizii referitoare la 380 de parlamentari din 10 țări, ale căror drepturi au fost încălcate.

Totodată, Consiliul a adoptat Carta UIP privind etica în știință și tehnologie, document elaborat de Grupul UIP pentru știință și tehnologie, alcătuit dintr-un grup restrâns de țări, inclusiv România.

Consiliul a decis ca premiul Premiul Cremer-Passy al UIP să-i fie decernat în acest an lui Haroun Kabaddi, fost președinte al Adunării Naționale din Ciad (2011-2021), în semn de recunoaștere a contribuției excepționale la promovarea păcii, securității și stabilității sociale și politice în țara sa, în regiunea Sahelului și la nivel internațional.

În cadrul Comisiei UIP pentru democrație și drepturile omului, care a dezbătut și finalizat proiectul de rezoluție Impactul inteligenței artificiale asupra democrației, drepturilor omului și statului de drept, deputatul Ioan Cupșa a prezentat argumente și informații de suport în favoarea amendamentelor propuse de România. Astfel, la propunerea GRUI, rezoluția: evidențiază impactul pozitiv pe care tehnologiile IA, dezvoltate și gestionate în mod responsabil, le pot avea asupra proceselor democratice; cere măsuri urgente pentru reducerea decalajelor digitale la nivel național și global; atrage atenția asupra riscului asociat IA generativă, de creare, perpetuare și amplificare a inegalităților, discriminării și violenței pe criterii de gen, și cere integrarea dimensiunii de gen în dezvoltarea tehnologiilor IA, inclusiv promovarea accesului femeilor și fetelor la educație, cariere și poziții de decizie în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM); subliniază rolul educației continue, al formării  profesionale și al sensibilizării publicului larg cu privire la oportunitățile și riscurile asociate tehnologiilor IA; face apel la parlamente să-și consolideze capacitatea de acțiune în domeniul IA, prin crearea unor structuri parlamentare și administrative specializate, programe de formare pentru parlamentari și staff, consultări toți actorii relevanți din societate, cooperare interparlamentară; invită UIP să încurajeze implicarea parlamentelor în procesele relevante din cadrul ONU și al altor organizații multilaterale.

Comisia UIP pentru dezvoltare durabilă a organizat dezbateri privind rolul parlamentelor în reducerea impactului pe termen lung al conflictelor asupra dezvoltării durabile (în pregătirea unei rezoluții pe această temă) și în prevenirea evaziunii fiscale și realizarea dezvoltării durabile.

În pregătirea Conferinței ONU privind schimbările climatice-COP29 (Baku,11-22 noiembrie 2024), membrii comisiei au dezbătut proiectul documentului final al reuniunii parlamentare din marja COP29. În calitate de raportor, Soltan Mammadov, membru al parlamentului azer, a prezentat documentul și a mulțumit celor cinci țări, inclusiv România, care au contribuit la elaborarea textului. Contribuțiile GRUI evidențiază: importanța participării tinerilor la acțiunea climatică; necesitatea respectării principiului echității intergeneraționale, consacrat de Acordul de la Paris; impactul disproporționat, economic, social și de mediu, pe care schimbările climatice îl au asupra persoanelor marginalizate și vulnerabile; rolul esențial al parlamentelor în adoptarea legislației privind acțiunea climatică; nevoia de predictibilitate în asigurarea finanțării climatice; importanța educației, la toate nivelele și vârstele, în promovare cunoștințelor, abilităților, valorilor și comportamentelor necesare pentru înțelegerea și susținerea rezilienței climatice.

Forumul Femeilor Parlamentare (RFP) a examinat, din perspectiva egalității de gen, proiectul de rezoluție privind impactul IA asupra democrației, drepturilor omului și statului de drept, a formulat amendamente proprii la proiectul de rezoluție și a decis să susțină patru amendamente ale delegațiilor naționale, inclusiv ale României, apreciind că acestea reflectă opiniile și preocupările femeilor parlamentare.

În cadrul dezbaterii-panel privind promovarea păcii și justiției și apărarea drepturilor femeilor în situații de conflict și post-conflict, senatoarea Laura-Mihaela Moagher a atras atentia asupra impactului umanitar al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a prezentat câteva dintre măsurile luate de autoritățile române, în colaborare cu societatea civilă și organizațiile internaționale, în sprijinul refugiaților ucraineni, femei și copii, între care asigurarea accesului la servicii de sănătate, inclusiv sănătate sexuală și reproductivă, și măsurile de protecție împotriva traficului de persoane. Senatoarea a evidențiat rolul comisiilor parlamentare de specialitate în asigurarea cadrului legislativ adecvat și a unui raspuns național coerent și eficient pentru refugiații din Ucraina. De asemenea, a subliniat importanța Agendei ONU Femei, pace și securitate, arătând că femeile parlamentare pot și trebuie să joace un rol major în implementarea acesteia. “Pretutindeni în lume, conflictele au efecte devastatoare asupra femeilor. De aceea, participarea femeilor în toate etapele proceselor de pace nu poate fi nicidecum un deziderat de rangul al doilea, ci prima noastră prioritate. Realitatea atestă că asigurarea egalității între bărbați și femei este esențială pentru o pace durabilă”, a subliniat reprezentanta GRUI.

***

Cu ocazia reuniunii Grupului francofon, un format informal de consultări între delegațiile țărilor care au în comun limba franceză, deputatul Ioan Cupșa a subliniat importanța dialogului dintre parlamente, ca instrument util pentru identificarea unor soluții și promovarea păcii în perioadele marcate de crize și conflicte, și a reconfirmat sprijinul Parlamentului României pentru obiectivele și misiunea Adunării Parlamentare a Francofoniei (AFP). În același context, a precizat că „deși limba franceză nu este limbă oficială în România, pentru noi, de peste 180 de ani, franceza a fost și rămâne o limbă a culturii, a științei și a artei”.