{"id":2277,"date":"2023-03-16T12:52:41","date_gmt":"2023-03-16T12:52:41","guid":{"rendered":"http:\/\/sites.senat.ro\/?p=2277"},"modified":"2023-12-28T12:52:52","modified_gmt":"2023-12-28T12:52:52","slug":"cea-de-a-146-a-adunare-a-uip-si-reuniunile-asociate-manama-10-15-martie-2023","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/sites.senat.ro\/?p=2277","title":{"rendered":"Cea de-a 146-a Adunare a UIP \u0219i reuniunile asociate (Manama, 10-15 martie 2023)"},"content":{"rendered":"

\"\"La sesiune au participat  delega\u021bii parlamentare din 138 de \u021b\u0103ri, reprezentan\u021bi ai adun\u0103rilor parlamentare cu statut de membru asociat sau de observator, ai ONU \u0219i ai altor organiza\u021bii interna\u021bionale. Dintre parlamentarii participan\u021bi, 34% au fost femei, iar 22% au avut v\u00e2rste sub 45 de ani, procente care confirm\u0103 angajamentul UIP de promovare a reprezent\u0103rii femeilor \u0219i tinerilor \u00een via\u021ba politic\u0103, \u00een general, \u0219i \u00een legislativele na\u021bionale, \u00een special.<\/p>\n

Delega\u021bia Grupului Rom\u00e2n al UIP (GRUI) a fost condus\u0103 de senatoarea Silvia-Monica Dinic\u0103, vicepre\u0219edint\u0103 a GRUI, \u0219i i-a inclus pe: deputatul Zakarias Zoltan, membru al Biroului Executiv al GRUI, senatorii Daniel-C\u0103t\u0103lin Zamfir, Ion Marcel Vela, Sorin-Cristian Mateescu \u0219i deputatul Ioan Cup\u0219a, membri ai Comitetului Director al GRUI.<\/p>\n

\"\" \"\"<\/p>\n

La ceremonia inaugural\u0103, viceprim-ministrul Regatului Bahrain, Shaikh Khalid bin Abdulla Al Khalifa, a rostit o alocu\u021biune \u00een numele MS Regele Hamad bin Isa Al Khalifa. Cu aceea\u0219i ocazie, s-au adresat participan\u021bilor Shaikha Haya bint Rashid Al Khalifa, pre\u0219edinta celei de-a 61-a sesiuni a Adun\u0103rii generale a Na\u021biunilor Unite (UNGA), membr\u0103 a Consiliului pre\u0219edin\u021bilor UNGA; Ahmed bin Salman Al-Musallam, pre\u0219edintele Consiliului Reprezentan\u021bilor din Regatul Bahrein; Duarte Pacheco, pre\u0219edintele UIP; Martin Chungong, secretarul general al UIP, \u0219i a fost difuzat mesajul video al secretarului general al ONU, Ant\u00f3nio Guterres.<\/p>\n

\u00cen interven\u021bia sa din cadrul dezbaterii generale cu tema Promovarea coexisten\u021bei pa\u0219nice \u0219i a societ\u0103\u021bilor incluzive: combaterea intoleran\u021bei<\/em>, senatoarea Silvia-Monica Dinic\u0103 a eviden\u021biat implicarea Rom\u00e2niei \u0219i exemplele pe care le ofer\u0103 \u021bara noastr\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te lupta \u00eempotriva discrimin\u0103rii, sub toate formele sale. \u0218efa delega\u021biei GRUI s-a referit la prevederile constitu\u021bionale privind reprezentarea parlamentar\u0103 a minorit\u0103\u021bilor na\u021bionale \u0219i la obiectivele Strategiei na\u021bionale pentru prevenirea \u0219i combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicaliz\u0103rii \u0219i discursului bazat pe ur\u0103<\/em>, \u0219i a evocat implicarea activ\u0103 a comisiilor parlamentare de specialitate \u00een procesul Evalu\u0103rilor Periodice Universale desfa\u0219urate sub egida Consiliului Drepturilor Omului al ONU, organism \u00een care Rom\u00e2nia de\u021bine, pentru a treia oar\u0103, calitatea de membru.\"\" Vicepre\u0219edinta GRUI a atras aten\u021bia asupra \u00eenc\u0103lc\u0103rilor masive ale drepturilor omului provocate de agresiunea rus\u0103 asupra Ucrainei, afirm\u00e2nd c\u0103 acest r\u0103zboi nu este doar un atac \u00eempotriva Ucrainei \u0219i a cet\u0103\u021benilor ei, ci \u0219i un atac \u00eempotriva principiilor fundamentale ale dreptului interna\u021bional \u0219i a valorilor democratice care definesc \u00eens\u0103\u0219i existen\u021ba UIP. „Ar trebui s\u0103 folosim aceast\u0103 ocazie, faptul c\u0103 ne afl\u0103m \u00eempreun\u0103 aici, parlamentari din toate col\u021burile lumii, pentru a face un nou apel la solidaritate \u0219i cooperare \u00een ap\u0103rarea ordinii interna\u021bionale bazat\u0103 pe reguli, a libert\u0103\u021bii, democra\u021biei \u0219i drepturilor omului”, a subliniat \u0219efa delega\u021biei rom\u00e2ne. <\/p>\n

Principalele concluzii ale dezbaterii generale se reg\u0103sesc \u00een Declara\u021bia de la Manama<\/em><\/a>, <\/em>adoptat\u0103 la finalul sesiunii.<\/p>\n

Adunarea a adoptat, de asemenea, rezolu\u021biile: Infrac\u021biunile cibernetice: noile riscuri la adresa securit\u0103\u021bii globale<\/em><\/a>;<\/em> Eforturi parlamentare pentru atingerea unor valori negative ale emisiilor de carbon \u00een p\u0103duri<\/em><\/a>; <\/em>Cre\u0219terea nivelului de con\u0219tientizare \u0219i m<\/em>obilizarea ac\u021biunii cu privire la crizele umanitare grave care afecteaz\u0103 popula\u021bia din Afganistan, Republica Arab\u0103 Sirian\u0103, Ucraina, Yemen \u0219i alte state, \u0219i cu privire la vulnerabilitatea specific\u0103 a femeilor \u0219i copiilor<\/em> <\/a>(punct de urgen\u021b\u0103).<\/p>\n

La propunerea Comitetului UIP pentru drepturile omului ale parlamentarilor, Consiliul Director al UIP a adoptat decizii referitoare la 192 de parlamentari din 11 \u021b\u0103ri (Cambodgia, R.D. Congo, Eswatini, Irak, Libia, Pakistan, Senegal, Somalia, Sudan, Uganda, Venezuela), ale c\u0103ror drepturi au fost \u00eenc\u0103lcate.<\/p>\n

Membrii Comisiei pentru pace \u0219i securitate interna\u021bional\u0103 s-au concentrat pe dezbaterea \u0219i finalizarea proiectului de rezolu\u021bie intitulat Infrac\u021biunile cibernetice: noile riscuri pentru securitatea global\u0103.<\/em><\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen interven\u021bia sa, senatorul Ion Marcel Vela a eviden\u021biat relevan\u021ba instrumentelor interna\u021bionale \u00een vigoare \u0219i a pledat pentru o c\u00e2t mai bun\u0103 valorificare a acestora, cu prec\u0103dere a Conven\u021biei Consiliului Europei privind criminalitatea informatic\u0103, la care sunt parte deja 68 de state din toate regiunile lumii. Reprezentantul GRUI a precizat c\u0103 Oficiul privind combaterea criminalit\u0103\u021bii informatice al Consiliului Europei, cu sediul la Bucure\u0219ti, a derulat deja mai mult de 1400 de activit\u0103\u021bi de asisten\u021b\u0103 \u00een baza Conven\u021biei, de care au beneficiat peste 140 de state \u0219i care au condus la: consolidarea legilor na\u021bionale privind criminalitatea informatic\u0103 \u0219i probele electronice, \u00een conformitate cu normele statului de drept \u0219i ale drepturilor omului; formarea profesional\u0103 a judec\u0103torilor, procurorilor \u0219i a personalului responsabil cu aplicarea legii; \u00eenfiin\u021barea de unit\u0103\u021bi de combatere a criminalit\u0103\u021bii informatice \u0219i de criminalistic\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cooper\u0103rii interinstitu\u021bionale; dezvoltarea colabor\u0103rii dintre sectoarele public \u0219i privat; protejarea copiilor \u00eempotriva violen\u021bei sexuale online; cre\u0219terea eficacit\u0103\u021bii cooper\u0103rii interna\u021bionale.<\/p>\n

Comisia pentru dezvoltare durabil\u0103 a dezb\u0103tut \u0219i finalizat proiectul de rezolu\u021bie cu tema Eforturi parlamentare pentru atingerea unor valori negative ale emisiilor de carbon \u00een p\u0103duri. <\/em> <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u00cen cadrul schimbului de opinii privind m\u0103surile na\u021bionale \u00een domeniu, senatoarea Silvia-Monica Dinic\u0103 s-a referit la Strategia na\u021bional\u0103 pentru p\u0103duri 2030<\/em>, av\u00e2nd ca obiective dezvoltarea \u0219i regenerarea p\u0103durilor \u0219i exploatarea durabil\u0103 a resurselor forestiere. Totodat\u0103, a subliniat c\u0103 sectorul forestier va avea o contribu\u021bie semnificativ\u0103 la realizarea obiectivelor ambi\u021bioase ale Uniunii Europene \u00een domeniul schimb\u0103rilor climatice, amintind c\u0103 noua strategie a UE pentru p\u0103duri recunoa\u0219te rolul central \u0219i multifunc\u021bional al p\u0103durilor, precum \u0219i contribu\u021bia silvicultorilor \u0219i a \u00eentregului lan\u021b valoric bazat pe silvicultur\u0103 la atingerea obiectivului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\u0103 cu cel pu\u021bin 55 % p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 \u0219i a neutralit\u0103\u021bii climatice p\u00e2n\u0103 \u00een 2050. Eviden\u021biind rolul esen\u021bial al educa\u021biei \u00een realizarea obiectivelor globale ale dezvolt\u0103rii durabile, vicepre\u0219edinta GRUI a precizat c\u0103 Rom\u00e2nia a adoptat recent prima Strategie na\u021bional\u0103 privind educa\u021bia pentru mediu \u0219i schimb\u0103ri climatice 2023-2030<\/em>, menit\u0103, printre altele, s\u0103 \u00eencurajeze implicarea tinerilor \u00een ac\u021biuni de conservare a fondului forestier.<\/p>\n

\u00cen cadrul Comisiei pentru democra\u021bie \u0219i drepturile omului a avut loc un schimb de opinii privind Combaterea traficului de copii din orfelinate: rolul parlamentelor<\/em>, \u00een preg\u0103tirea unei viitoare rezolu\u021bii, precum \u0219i o dezbatere cu tema Rolul parlamentelor \u00een combaterea dezinform\u0103rii \u015fi a con\u021binutului instigator la ur\u0103 \u00een spa\u021biul cibernetic.<\/em><\/p>\n

\"\"Forumul femeilor parlamentare a dezb\u0103tut \u0219i propus amendamente la proiectul de rezolu\u021bie referitor la infrac\u021biunile cibernetice. <\/em>Agenda a inclus \u0219i o dezbatere-panel cu tema Leadership-ul femeilor \u00een combaterea insecurit\u0103\u021bii \u0219i crizelor – s\u0103 facem din egalitatea \u00eentre sexe un element central al securit\u0103\u021bii apei, al rezilien\u021bei climatice \u0219i al unei p\u0103ci durabile, <\/em>ocazie cu care senatoarea Silvia-Monica Dinic\u0103 a subliniat c\u0103 implicarea femeilor este esen\u021bial\u0103 pentru stabilirea unor solu\u021bii constructive, creative, inovative, incluzive \u0219i durabile la numeroasele crize \u00een curs. Femeile parlamentare au la dispozi\u021bie platforme \u0219i instrumente valoroase prin care pot \u0219i trebuie s\u0103 aduc\u0103 \u00een aten\u021bie exemple de leadership feminin \u0219i, astfel, s\u0103 contribuie la schimbarea mentalit\u0103\u021bilor \u0219i prejudec\u0103\u021bilor \u0219i s\u0103 \u00eencurajeze participarea egal\u0103 a femeilor \u0219i b\u0103rba\u021bilor la procesele decizionale. Vicepre\u0219edinta GRUI a evocat tragedia umanitar\u0103 \u0219i multiplele crize generate de agresiunea militar\u0103 ilegal\u0103 a Rusiei \u00eempotriva Ucrainei \u0219i a eviden\u021biat rolul major al Rom\u00e2niei \u00een sprijinirea celor peste 3 milioane de refugia\u021bi, majoritatea copii \u0219i femei, care au intrat \u00een \u021bara noastr\u0103 de la \u00eenceputul conflictului. A ar\u0103tat, totodat\u0103, c\u0103 r\u0103zboiul din Ucraina confirm\u0103 faptul c\u0103, \u00een situa\u021bii de conflict, femeile nu sunt doar victime, ci \u0219i vectori ai r\u0103spunsurilor politice, militare \u0219i umanitare. Referindu-se la agenda ONU Femeile, pacea \u0219i securitatea, <\/em>\u0219efa delega\u021biei GRUI a subliniat c\u0103 aceasta \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 \u00eentreaga relevan\u021b\u0103 \u0219i c\u0103 transpunerea ei \u00een practic\u0103 nu se poate face f\u0103r\u0103 aportul parlamentelor. Totodat\u0103, a eviden\u021biat progresele realizate de Rom\u00e2nia \u00een implementarea agendei ONU \u0219i a amintit c\u0103 Rom\u00e2nia co-prezideaz\u0103 \u00een 2023, \u00eempreun\u0103 cu SUA, Re\u021beaua de puncte focale Femei, pace \u0219i securitate. <\/em><\/p>\n

***<\/p>\n

Cu ocazia sesiunii de la Manama, UIP a lansat campania Parlamentele pentru planet\u0103<\/em>, menit\u0103 s\u0103 \u00eencurajeze parlamentele \u0219i parlamentarii s\u0103 devin\u0103, prin puterea exemplului, lideri ai ac\u021biunii climatice.<\/p>\n

      <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sesiune au participat  delega\u021bii parlamentare din 138 de \u021b\u0103ri, reprezentan\u021bi ai adun\u0103rilor parlamentare cu statut de membru asociat sau de observator, ai ONU \u0219i ai altor organiza\u021bii interna\u021bionale. Dintre parlamentarii participan\u021bi, 34% au fost femei, iar 22% au avut v\u00e2rste sub 45 de ani, procente care confirm\u0103 angajamentul UIP de promovare a reprezent\u0103rii femeilor […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-2277","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-participare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2277","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2277"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2277\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/sites.senat.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}